Dr. Constantin Cojocaru

    Am mai spus si repet sunt articole care le consider utile si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez si la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult Valoare Adaugata) Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa acestui articol este  aici 

EDUCATIA:

1949/1956 – Elev la scoala generala din satul natal, Beciu, Teleorman;

1956/1960 – Elev la Colegiul National “SFÂNTUL SAVA” din Bucuresti (pe atunci Liceul “Nicolae Balcescu”); 1960/1965 – Student la A.S.E. – Academia de Studii Economice – în Bucuresti (pe atunci Institutul de Studii Economice si Planificare); 1972/1976 – Doctorand, la A.S.E. În 1976 obtine titlul de doctor în economie, la Universitatea din Galati.

ACTIVITATEA PROFESIONALA SI PUBLICA:

1965/1967 – Economist la Întreprinderea de Constructii Hidroenergetice – Vidraru, Arges;

1967/1976 – Redactor si sef de sectie la “VIATA ECONOMICA” si “REVISTA ECONOMICA”; cadru didactic asociat la Catedra de “Conducere si Organizare a Unitatilor Economice” din A.S.E. – Bucuresti. Este preocupat, în mod deosebit, de rolul inovatiei în economie. Pe aceasta tema îsi pregateste si teza de doctorat (1972/1976) a carei sinteza este publicata de catre Editura Stiintifica si Enciclopedica din Bucuresti, sub titlul “CREATIVITATE SI INOVATIE”. În 1972, intra în conflict cu regimul comunist. Procesul politic dureaza pâna în 1976. I se interzice sa lucreze în presa, în învatamântul superior si în cercetare;

1976/1984 – Economist si sef de birou la întreprinderile ROMCONSULT, ROMSIT, ARCOM – toate cu profil de comert exterior;

1984/1985 – Refugiat politic, Cairo, Egipt;

1985/1990 – Refugiat politic, Chicago, S.U.A.: Analist si director financiar la companiile IB DIFFUSION, OMT CORPORATION si ABACO INTERNATIONAL. În ianuarie 1990, scrie studiul “Restructurarea economiei românesti”, publicat în ziarul ADEVARUL din 13-14 februarie, 1990, actul de nastere a ceea ce mai târziu se va structura în programul de reforma economica, cunoscut sub numele de “VARIANTA COJOCARU”, program care preconiza formarea rapida a clasei mijlocii în România, prin împroprietarirea cetatenilor cu capitalul national acumulat pâna în 1989, clasa mijlocie care sa constituie, apoi, scheletul unei economii performante si a unei societati democratice;

1990/1992 – Consilier economic al Cartelului Sindical “ALFA”. Publica un numar mare de studii si articole pe probleme economice si financiare, precum si cartea “PRIVATIZAREA. DE CE? CUM? PENTRU CINE?”. Înfiinteaza Partidul Solidaritatii National – Democrate, cu care participa la alegerile parlamentare din 1992. Încearca sa candideze la functia de Presedinte al României, dar nu reuseste sa strânga numarul de semnaturi necesare.

1992/1996 – Sef al Departamentului Economic al Primariei Municipiului Bucuresti. Initiaza si aplica mai multe hotarâri (legi municipale) menite sa asigure utilizarea mai eficienta a patrimoniul Municipiului Bucuresti; 1993/1996 – Membru în Consiliul de Administratie al R.A.T.B. (Regia Autonoma de Transport Bucuresti); 1994/1996 – Membru în Consiliul de Administratie al S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L.

1996/1997 – Presedinte – Director General al S.C. ROMFIN S.A. – societate de valori mobiliare.Societatea si-a început activitatea în septembrie 1996, cu un capital social de 100.000.000 lei, având doi salariati – presedintele si un operator PC. În septembrie 1997, societatea efectua 15% din volumul tranzactiilor la BURSA DE VALORI BUCURESTI si la RASDAQ, dispunea de 40 de sucursale judetene si 280 agentii orasenesti si municipale, de un capital propriu cu o valoare de 6,2 miliarde lei, reusind sa realizeze lunar, în medie, un profit net de peste 100.000 US$ si asigurând locuri de munca la peste 1000 de persoane. Prin Hotarârea nr. 19/1997 a CNVM (Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare) i se interzice sa lucreze în piata de capital din România. Da în judecata CNVM-ul si obtine anularea Hotarârii nr. 19/1997, prin Decizia Curtii Supreme de Justitie, ramasa definitiva. Procesul a durat 2 ani. Între timp, S.C. ROMFIN S.A., sub o alta conducere, a dat faliment;

1998/1999 – Consilier financiar la S.C. ZAGEROS S.R.L. – societate comerciala cu profil agricol. În 1999, publica lucrarea “IESIREA DIN PRAPASTIE”. Cartea analizaza procesul de prabusire a economiei românesti dupa 1990 si propune solutii pentru construirea, în România, a unei economii democratice, productive si performante;

1999/2002 – Presedinte al Bancii Populare IZVORUL (B.P.I.). B.P.I. a fost înfiintata în luna iulie 1999, cu un capital social initial de 243 milioane lei si 166 de membri cooperatori. În aprilie 2000, avea 1200 de membri cooperatori, 30 de sucursale si agentii teritoriale, un capital social de 1,7 miliarde lei si active bancare (credite acordate) în valoare de peste 6 miliarde lei. Ca urmare a adoptarii si aplicarii O.U.G. nr. 97/2000 si 272/2000, B.P.I. a intrat în lichidare, prin efectul legii, desi, la data intrarii în lichidare, avea activul net pozitiv si functiona cu profit. Candideaza la functia de Primar General al Capitalei.

2002/2003 – Economist la I.C.P.S.P. (Institutul de Cercetari si Proiectari Sisteme de Productie), din cadrul Companiei Nationale ROMARM S.A.;

2005/Prez. – Consilier economic la S.C. STUDIOUL CINEMATOGRAFIC SAHIA-FILM S.A.;

2007/Prez. – Administrator la S.C. GRUP FINANCIAR EUROSANSA S.R.L., firma de consultanta tehnica, financiara si juridica, specializata în managementul proiectelor finantate din Fonduri UE.