|
Am mai spus si repet sunt articole care imi sunt utile si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez si la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult Valoare Adaugata) Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa acestui articol este
aici
Important: Acest material are un caracter pur
consultativ, nu unul oficial, avand ca sursa a preluarii site-ul oficial
UNBR
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 45 din 13 ianuarie 2005
Capitolul I - Principiile si regulile fundamentale ale
exercitarii profesiei de avocat
Art. 1
(1)Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare,
functionare si conducere autonome, stabilite in conditiile prevazute de
Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat,
republicata, astfel cum a fost modificata si completata pana la data
adoptarii prezentului statut, denumita in continuare Lege si ale
prezentului statut.
(2)Exercitarea profesiei de avocat este supusa urmatoarelor
principii fundamentale:
a)principiul legalitatii;
b)principiul libertatii;
c)principiul independentei;
d)principiul autonomiei si descentralizarii;
e)principiul pastrarii secretului profesional.
Art. 2
(1)Scopul exercitarii profesiei de avocat il constituie promovarea
si apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale
persoanelor fizice si persoanelor juridice, de drept public si de drept
privat.
(2)In exercitarea dreptului la aparare recunoscut si garantat de
Constitutie, de lege, de pactele si de tratatele la care Romania este
parte, avocatul are dreptul si obligatia de a starui, prin toate
mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru
un proces echitabil si solutionat intr-un termen rezonabil, indiferent
de natura cauzei sau de calitatea partilor.
Art. 3
(1)In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune
numai legii, statutului profesiei si codului deontologic.
(2)Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in
Tabloul avocatilor intocmit de baroul din care fac parte.
(3)Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou si nu-si
poate exercita concomitent activitatea in doua sau mai multe forme de
exercitare a profesiei.
(4)Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de lege, exercitarea
oricarei activitati specifice profesiei de avocat de catre o persoana
fizica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe Tabloul
avocatilor sau de catre o alta persoana juridica cu exceptia societatii
civile profesionala de avocati cu raspundere limitata.
Art. 4
(1)Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza
principiului autonomiei si descentralizarii, in conditiile prevazute de
Lege si de prezentul statut.
(2)Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face
numai prin vot secret.
(3)Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de
conducere ale profesiei, in conditiile prevazute de Lege si de prezentul
statut.
(4)Competenta si atributiile organelor de conducere ale profesiei
sunt prevazute de Lege si de prezentul statut.
Art. 5
(1)In fiecare judet si in municipiul Bucuresti exista si
functioneaza, in temeiul Legii, un singur barou, persoana juridica de
interes public. Baroul este constituit din toti avocatii inscrisi pe
Tabloul avocatilor, care au sediul profesional principal in localitatile
de pe raza acestuia.
(2)Toate barourile din Romania, constituite potrivit legilor privind
profesia de avocat, sunt membre de drept ale Uniunii Nationale a
Barourilor din Romania, denumita in continuare U.N.B.R.
(3)U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata
prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare a Uniunii Avocatilor din
Romania.
(4)Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt
interzise. Actele de constituire si de inregistrare ale barourilor in
afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricand constatata
la cererea U.N.B.R., a barourilor membre, a Ministerului Public si
poate fi constatata de instanta din oficiu.
Art. 6
(1)Libertatea si independenta profesiei de avocat sunt principii in
baza carora avocatul promoveaza si apara, drepturile, libertatile si
interesele legitime ale clientilor potrivit legii si prezentului statut.
Aceste principii sunt definesc statutul profesional al avocatului si
garanteaza activitatea sa profesionala.
(2)Avocatul este liber sa-si aleaga, sa schimbe si sa dispuna in tot
sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in conditiile
prevazute de Lege si de prezentul statut.
(3)Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
Nimeni nu poate impune unei persoane un avocat, cu exceptia cazurilor
privitoare la asistenta judiciara obligatorie si asistenta gratuita.
Orice clauza ori conventie contrara, prohibitiva sau restrictiva, este
lovita de nulitate absoluta.
(4)Relatiile dintre avocat si clientii sai se bazeaza pe onestitate,
probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate si confidentialitate.
Drepturile si obligatiile avocatului sunt prevazute de lege, prezentul
statut, codul deontologic si contractul de asistenta juridica legal
incheiat.
Art. 7
(1)Intr-o societate intemeiata pe valorile democratiei si ale
statului de drept, avocatul are un rol esential. Avocatul este
indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara
drepturile si interesele acestora. El este deopotriva sfatuitorul si
aparatorul clientului sau.
(2)Avocatul are toate drepturile conferite de lege si de statutul
profesiei de avocat si isi indeplineste indatoririle si obligatiile fata
de client, in raporturile cu autoritatile si institutiile la care isi
asista sau isi reprezinta clientul, fata de profesia sa in general si
fiecare confrate in particular, precum si fata de public.
(3)In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei
restrictii, presiuni, constrangeri sau intimidari din partea
autoritatilor sau institutiilor publice ori a altor persoane fizice sau
persoane juridice. Libertatea si independenta avocatului sunt garantate
de lege.
(4)Independenta avocatului nu poate prejudicia interesele clientului
sau. Avocatul este dator sa dea clientului sfaturi juridice
corespunzatoare legii si sa actioneze numai in limitele legii,
statutului, codului deontologic, potrivit crezului sau profesional.
(5)Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in
scris, in fata instantelor de judecata, a altor organe de jurisdictie, a
organelor de urmarire penala sau a altor autoritati daca aceste
sustineri sunt in legatura cu apararea si sunt necesare stabilirii
adevarului.
(6)Urmarirea penala si trimiterea in judecata a avocatului pentru
fapte penale savarsite in exercitarea profesiei sau in legatura cu
aceasta, se pot face numai in cazurile si in conditiile prevazute de
lege.
Art. 8
(1)Secretul profesional este de ordine publica.
(2)Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la
orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata.
(3)Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanta si de catre
nici o persoana sa divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi
dezlegat de secretul profesional nici de catre clientul sau si nici de
catre o alta autoritate sau persoana. Se excepteaza insa cazurile in
care avocatul este urmarit penal, disciplinar, sau atunci cand exista o
contestatie in privinta onorariilor convenite, exclusiv pentru
necesitati stricte pentru apararea sa.
(4)Obligatia de a pastra secretul profesional nu impiedica avocatul
sa foloseasca informatiile cu privire la un fost client, daca acestea au
devenit publice.
(5)Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere
disciplinara grava.
Art. 9
(1)Obligatia de a pastra secretul profesional, este absoluta si
nelimitata in timp. Obligatia se intinde asupra tuturor activitatile
avocatului, ale asociatilor sai, ale avocatilor colaboratori, ale
avocatilor salarizati din cadrul formei de exercitare a profesiei,
inclusiv asupra raporturilor cu alti avocati.
(2)Obligatia de a pastra secretul profesional revine si persoanelor
cu care avocatul conlucreaza in exercitarea profesiei, precum si
salariatilor sai. Avocatul este dator sa le aduca la cunostinta aceasta
obligatie.
(3)Obligatie de a pastra secretul profesional revine tuturor
organelor profesiei de avocat si salariatilor acestora cu privire la
informatiile cunoscute in exercitarea functiilor si atributiilor ce le
revin.
Art. 10
(1)Orice comunicare sau corespondenta profesionala intre avocati,
intre avocat si client, intre avocat si organele profesiei, indiferent
de forma in care a fost facuta este confidentiala.
(2)In relatiile cu avocatii inscrisi intr-un barou dintr-un stat
membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat sa respecte
dispozitiile speciale prevazute de Codul deontologic al avocatilor din
Uniunea Europeana.
(3)In relatiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii
Europene, avocatul trebuie sa se asigure, inainte de a schimba
informatii confidentiale, ca in tara in care isi exercita profesia
confratele strain exista norme ce permit asigurarea confidentialitatii
corespondentei si, in caz contrar, sa incheie un acord de
confidentialitate sau sa-l intrebe pe clientul sau daca accepta, in
scris, riscul unui schimb de informatii neconfidentiale.
(4)Corespondenta si informatiile transmise intre avocati, sau dintre
avocat si client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un
caz aduse ca probe in justitie si nici nu pot fi lipsite de caracterul
confidential.
Art. 11
In raporturile cu instantele judecatoresti, cu Ministerul Public, cu
celelalte autoritati si institutii publice, cu persoanele juridice si
persoanele fizice cu care vine in contact, avocatul este dator sa aiba
un comportament demn, civilizat si loial.
Art. 12
(1)Organele profesiei de avocat au sarcina permanenta de a asigura
exercitarea calificata a dreptului de aparare organizand in mod
corespunzator primirea in profesie, pregatirea profesionala initiala si
pregatirea continua a avocatilor, respectarea stricta a deontologiei si
disciplinei profesionale.
(2)Toti avocatii au dreptul si indatorirea de a participa la formele
de pregatire profesionala stabilite de catre organele profesiei.
(3)Barourile si U.N.B.R. au obligatia, din oficiu sau la cerere, sa
actioneze prin toate mijloacele legale pentru protectia profesiei, a
demnitatii si onoarei corpului de avocati.
Art. 13
Dispozitiile prezentului statut se aplica in mod corespunzator si
avocatilor straini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de catre
acestia.
Capitolul II - Organizarea profesiei de avocat
Sectiunea
1 - Dobandirea calitatii de avocat
&1
- Primirea in profesie
Art. 14
(1)Cererile de primire in profesia de avocat se adreseaza decanului
baroului unde solicitantul doreste sa exercite profesia.
(2)In toate cazurile, persoana care indeplineste conditiile
prevazute de Lege pentru a solicita primirea in profesia de avocat poate
formula cerere de primire cu cel putin 5 ani anteriori implinirii
varstei standard de pensionare in sistemul de pensii si asigurari
sociale din care face parte.
Art. 15
(1)Cererea formulata de persoana care doreste sa fie primita in
profesie pe baza de examen, conform art. 16 alin.
(1) din Lege, se
depune in doua exemplare si va cuprinde:
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b)locul si data nasterii;
c)elementele actului de identitate si organul emitent;
d)indicarea diplomei de licenta eliberata de o institutie de
invatamant superior acreditata in conditiile legii care atesta calitatea
de licentiat al unei facultati de drept;
e)declaratia ca nu se afla in vreunul dintre cazurile de nedemnitate
prevazute la art. 13 din Lege;
f)declaratia solicitantului ca nu se afla in nici unul dintre
cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 14 din Lege ori ca
intelege sa renunte la orice stare de incompatibilitate, in cel mult
doua luni de la data comunicarii deciziei de primire in profesia de
avocat, sub sanctiunea prevazuta la art. 24 alin.
(2) din Lege;
g)angajamentul de a realiza formarea profesionala initiala in
profesia de avocat, pe perioada stagiului in conditiile prevazute de
Lege si de statutul profesiei;
h)declaratia expresa ca nu este sau nu a fost inscris intr-un alt
barou din Romania. In caz contrar, se vor indica: baroul, perioada,
cauzele retragerii sau incetarii activitatii.
(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte depuse in dublu
exemplar:
a)copie de pe actul de identitate si de pe actele de stare civila;
b)copie de pe diploma de licenta. In cazul in care se solicita
primirea in profesie pe baza de diplome eliberate de institutiile de
invatamant superior din alta tara se va depune si dovada de echivalare,
in conditiile legii;
c)certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile
inainte de data depunerii cererii;
d)certificat privind starea de sanatate a candidatului, eliberat de
institutia sanitara stabilita de barou conform hotararii U.N.B.R. Durata
de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data
emiterii;
e)certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai
fost inscris in profesie, care sa ateste cauzele incetarii calitatii de
avocat;
f)doua fotografii tip legitimatie.
Art. 16
(1)Cererea formulata de persoana care doreste primirea in profesie
cu scutire de examen in conditiile art. 16 alin.
(2) din Lege, pe
langa mentiunile de la art. 15 din prezentul statut, trebuie sa cuprinda
mentionarea temeiurilor pe baza carora se cere primirea in profesie cu
scutire de examen.
(2)Persoana prevazuta la art. 16 alin.
(2) lit. a) din Lege va
depune actele ce dovedesc titlul stiintific de doctor in drept.
(3)Persoana prevazuta la art. 16 alin.
(2) lit. b) din Lege care
a indeplinit functia de judecator, procuror, notar public, consilier
juridic sau jurisconsult, va depune o copie certificata de pe carnetul
de munca sau o adeverinta echivalenta eliberata de Camera Notarilor
Publici.
(4)Perioada de 10 ani prevazuta de art. 16 alin.
(2) lit. b) din
Lege se calculeaza prin insumarea perioadelor in care s-a indeplinit
oricare dintre functiile respective.
Art. 17
(1)Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara in vederea
exercitarii profesiei de avocat in Romania se va depune in dublu
exemplar la baroul in care doreste sa profeseze si va cuprinde:
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b)locul si data nasterii;
c)numarul, data si emitentul pasaportului;
d)indicarea sediului profesional unde solicitantul doreste sa isi
exercite profesia;
e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de
avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f)indicarea formei in care urmeaza sa exercite profesia, conform
art. 12 alin.
(3) din Lege.
(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, depuse in dublu
exemplar, traduse in limba romana si certificate:
a)pasaport;
b)o atestare din partea baroului sau a asociatiei profesionale de
avocati din tara de origine privind calitatea de avocat cu drept de
exercitare a profesiei si starea sa disciplinara;
(3)La cerere se vor atasa:
a)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul
dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13
si 14 din Lege;
b)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte
prevederile Legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c)dovada incetarii formei anterioare in care a exercitat profesia de
avocat in Romania, conform art. II din Legea nr. 231/2000, dupa caz;
d)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin.
(2)
lit. d) din prezentul statut;
e)doua fotografii tip legitimatie.
Art. 18
(1)Cererea de primire in profesie se va afisa in cel mult 3 zile de
la inregistrare la sediul baroului.
(2)Afisarea se constata prin proces-verbal.
(3)In termen de 10 zile de la afisarea cererii orice persoana poate
face opozitie la cererea de primire in profesie, indicand motivele si
aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza opozitia.
(4)In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in
profesie decanul va desemna dintre membrii consiliului baroului un
avocat-raportor care va efectua investigatiile necesare cu privire la
moralitatea si demnitatea solicitantului, chiar daca nu se face opozitie
la inscriere.
Art. 19
(1)Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera
necesare.
(2)Cercetarile se vor referi la indeplinirea de catre solicitant a
conditiilor prevazute de lege si de prezentul statut pentru primirea in
profesia de avocat.
Art. 20
In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a
opozitiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va
cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la
respingerea cererii.
Art. 21
(1)Dupa depunerea raportului, consiliul baroului analizeaza
indeplinirea conditiilor pentru primirea in profesie si solutioneaza
eventualele opozitii.
(2)In cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen
consiliul baroului poate sa verifice cunostintele solicitantului cu
privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
(3)Consiliul baroului va pronunta o hotarare motivata asupra cererii
de primire in profesie.
(4)Hotararea poate fi atacata in termen de 15 zile de la comunicare,
la Consiliul U.N.B.R.
(5)Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in Tabloul
avocatilor prin decizia emisa de consiliul baroului cu respectarea
dispozitiilor art. 19, 20 si 21 din Lege.
Art. 22
(1)Cererea formulata de membrul unui barou din alta tara de a fi
autorizat sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc se
depune la presedintele U.N.B.R.
(2)Cererea va fi inaintata baroului in care este inscris avocatul
pentru avizare si raport, ce va fi efectuat de decanul baroului.
Raportul intocmit de decan va fi inaintat Comisiei de examinare.
(3)Metodologia examenului de verificare a cunostintelor de drept
romanesc si de limba romana ale avocatilor straini se stabileste prin
hotararea Consiliului U.N.B.R.
(4)Comisia de examinare va fi desemnata de Consiliul U.N.B.R. si
poate fi alcatuita din avocati si cadre didactice din institutiile de
invatamant juridic superior, acreditate in conditiile legii.
(5)Examenul va cuprinde probe scrise si orale privind institutiile
de baza ale dreptului romanesc si cunostintele de limba romana.
&2
- Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al
Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European care sunt autorizate
sa-si desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional
corespunzator obtinut intr-un stat membru
Art. 23
Cererea de primire in profesia de avocat in Romania de catre
avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul din statele
membre ale Uniunii Europene si ale spatiului European este de competenta
Consiliului U.N.B.R., conform art. 63 lit. e) din Lege.
Art. 24
(1)Cererea se depune in dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. si
cuprinde:
a)numele, prenumele si domiciliul solicitantului;
b)locul si data nasterii;
c)numarul, data si emitentul pasaportului;
d)indicarea sediului profesional la care solicitantul urmeaza sa isi
exercite profesia si mentionarea faptului ca intentioneaza exercitarea
cu caracter permanent a profesiei in Romania;
e)indicarea perioadei si a formei in care a exercitat profesia de
avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
f)indicarea titlului profesional obtinut in statul membru de origine
si a gruparii profesionale din care face parte in statul membru de
origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia este admis sa-si
exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
(2)Cererea va fi insotita de urmatoarele acte, traduse in limba
romana si certificate:
a)pasaport;
b)o atestare din partea autoritatii competente din statul membru
privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei si starea
sa disciplinara.
(3)La cerere se vor atasa:
a)declaratia expresa a solicitantului ca nu se afla in vreunul
dintre cazurile de nedemnitate si incompatibilitate prevazute la art. 13
si 14 din Lege;
b)declaratia expresa a solicitantului ca se obliga sa respecte
prevederile legii, ale prezentului statut si ale codului deontologic;
c)certificat medical de sanatate, potrivit art. 15 alin.
(2)
lit. d) din prezentul statut;
d)doua fotografii tip legitimatie.
Art. 25
(1)Consiliul U.N.B.R. se va pronunta asupra cererii de primire in
profesia de avocat dupa sustinerea examenului de verificare a
cunostintelor privind dreptul romanesc si de limba romana sau dupa ce
comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de sustinerea
examenului, conform art.805 si 8014 din Lege.
(2)Consiliul U.N.B.R. poate decide si asupra suspendarii analizarii
cererii pana la efectuarea de catre solicitant a stagiului de pregatire
in domeniul dreptului romanesc, conform art.805 alin.
(2) din Lege.
(3)Decizia este definitiva si se comunica solicitantului.
Art. 26
(1)Avocatul admis in profesie va fi inscris in Tabloul avocatilor la
baroul in care isi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor
prezentului statut.
(2)Consiliul baroului va dispune inscrierea in Tabloul avocatilor,
la cerere, pe baza deciziei de primire in profesie emise de U.N.B.R.
&3
- Demnitatea profesiei
Art. 27
(1)Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifica atat
cu ocazia primirii in profesie, cat si pe intreaga durata a exercitarii
acesteia.
(2)Avocatii care se gasesc in unul dintre cazurile de nedemnitate
prevazute de Lege sunt obligati sa prezinte baroului hotararile
judecatoresti prin care au fost condamnati definitiv, prin care li s-a
aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, prin care au fost
declarati faliti fraudulosi sau prin care au fost condamnati definitiv
pentru fapte savarsite in legatura cu exercitarea profesiei.
(3)Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotararile
judecatoresti si va aprecia asupra demnitatii avocatului, in raport cu
dispozitiile legale. Consiliul baroului va hotari, dupa caz, mentinerea
in profesie sau incetarea calitatii de avocat potrivit Legii.
(4)Decizia motivata va fi comunicata, de indata, avocatului in
cauza, precum si Presedintelui U.N.B.R., impreuna cu hotararea
judecatoreasca in baza careia s-a verificat starea de nedemnitate.
(5)Decizia consiliului baroului poate fi atacata de presedintele
U.N.B.R. si/sau de avocatul in cauza, in termen de 15 zile de la
comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestatia si va hotari in
conditiile Legii.
(6)Decizia de incetare a calitatii de avocat devine executorie dupa
solutionarea cauzei de catre Consiliul U.N.B.R. Baroul va face
mentiunile corespunzatoare in Tabloul avocatilor pe baza hotararii
Consiliului U.N.B.R.
&4
- Incompatibilitati
Art. 28
Pentru primirea in profesie si pentru exercitarea acesteia avocatul
trebuie sa nu se gaseasca in vreunul dintre cazurile de
incompatibilitate prevazute de Lege.
Art. 29
Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de
avocat.
Art. 30
(1)Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, daca legi
speciale nu prevad altfel:
a)faptele personale de comert exercitate cu sau fara autorizatie;
b)calitatea de asociat intr-o societate comerciala in nume colectiv,
de comanditar intr-o societate comerciala in comandita simpla sau in
comandita pe actiuni;
c)calitatea de administrator intr-o societate comerciala in
comandita pe actiuni;
d)calitatea de presedinte al consiliului de administratie,
administrator unic, sau membru in comitetul de directie al unei
societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere limitata.
(2)Avocatul poate fi asociat sau actionar la societatile comerciale
cu raspundere limitata sau la cele pe actiuni.
(3)Avocatul poate indeplini functia de membru in consiliul de
administratie al unei societati comerciale pe actiuni sau cu raspundere
limitata, cu obligatia de a aduce acest fapt la cunostinta decanului
baroului in care isi exercita profesia. Avocatul va furniza toate
explicatiile asupra conditiilor in care el exercita functia de membru al
consiliului de administratie si va prezenta toate documentele
doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidentialitatii.
(4)Daca consiliul baroului apreciaza ca exercitarea functiei de
membru al consiliului de administratie este sau devine incompatibila cu
demnitatea si cu regulile de conduita impuse avocatilor poate, in orice
moment, sa solicite celui interesat sa paraseasca functia pe care o
ocupa. Decizia consiliului baroului va fi comunicata, de indata,
avocatului in cauza. Dispozitiile art. 27 alin.
(5) si
(6) din
prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
(5)Incalcarea de catre avocat a prevederilor alin.
(4) din
prezentul articol constituie abatere disciplinara grava.
Art. 31
(1)Incompatibilitatii prevazute de Lege se verifica si se constata
de catre consiliul baroului, chiar si din oficiu.
(2)Avocatul devenit incompatibil are obligatia sa incunostinteze in
scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa de pe Tabloul
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul avocatilor
incompatibili.
(3)Continuarea exercitarii profesiei dupa intervenirea cazului de
incompatibilitate constituie exercitarea fara drept a profesiei de
avocat, cu consecintele prevazute de lege.
Art. 32
(1)In aplicarea art. 24 alin.
(1) din Lege, consiliul baroului
nu poate emite din oficiu decizie de trecere pe Tabloul avocatilor
incompatibili fara ascultarea avocatului.
(2)Avocatul va fi convocat in vederea ascultarii prin scrisoare
recomandata cu confirmare de primire. Lipsa nejustificata a avocatului
la data indicata in convocare nu impiedica luarea masurii.
&5
- Modalitatile de primire in profesia de avocat
Art. 33
(1)Potrivit art. 16 din Lege, dreptul de primire in profesie se
obtine pe baza unui examen.
(2)Examenul de primire in profesie se organizeaza de consiliul
baroului, in mod obligatoriu in fiecare an, in ultimul semestru al
anului, la o data unica pentru toate barourile, cu consultarea Baroului
Bucuresti. Data examenului va fi anuntata intr-un ziar de mare tiraj cu
cel putin 60 de zile inainte.
(3)Consiliul U.N.B.R. asigura caracterul unitar al examenului de
primire in profesie prin stabilirea tematicii si bibliografiei de
examen, a subiectelor de examen si a metodologiei de examinare.
Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel putin 3 probe
scrise.
(4)Cu cel putin 60 de zile inainte de data desfasurarii examenului,
Consiliul U.N.B.R. comunica catre barouri si face publice data, tematica
si bibliografia examenului.
(5)Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc
materiile la care se organizeaza probe scrise, metodologia de examinare
in scris si oral si organizeaza activitatea de examen.
Art. 34
Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorti de
Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform
art. 33 alin.
(3) din prezentul statut.
Art. 35
Metodologia de examinare stabilita de fiecare barou va fi adusa la
cunostinta celor interesati cu cel putin 30 de zile inainte de data
examenului.
Art. 36
(1)Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de
inscriere la baroul in circumscriptia caruia doreste sa isi exercite
activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de
inscriere include cererea si actele prevazute la art. 15 din prezentul
statut. Dosarul va fi depus cu cel putin 25 de zile inainte de data
examenului.
(2)Candidatul este obligat sa depuna o taxa de participare la
examen, stabilita de consiliul baroului. Separat se va achita taxa de
participare cuvenita U.N.B.R.
Art. 37
(1)Dupa validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea
in profesie a candidatilor admisi si va emite decizia de primire in
profesie.
(2)Rezultatele examenului vor fi comunicate, de catre barouri,
Consiliului U.N.B.R.
Art. 38
(1)Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt
solutionate individual de catre consiliul baroului la care s-a depus
cererea. Decizia de primire in profesie va fi comunicata si U.N.B.R.
(2)Decizia consiliului baroului poate fi atacata de catre solicitant
sau de Presedintele U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare, la
Consiliul U.N.B.R.
&6
- Interdictii
Art. 39
(1)Avocatii - fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele
unde au functionat, timp de 2 ani de la incetarea functiei detinute.
Prin instante in intelesul Legii se inteleg: judecatoriile, tribunalele,
tribunalele specializate, curtile de apel, inalta Curte de Casatie si
Justitie si Curtea Constitutionala, inclusiv instantele militare la care
avocatii au functionat ca judecatori, indiferent de sectia la care au
functionat.
(2)In cazul in care, avocatul a functionat ca judecator la mai multe
instante, interdictia opereaza pentru fiecare instanta si se calculeaza
distinct de la data incetarii activitatii la instanta respectiva.
(3)Aceeasi interdictie se aplica si magistratilor-asistenti de la
inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala,
executorilor judecatoresti, grefierilor si personalului auxiliar al
instantelor judecatoresti si al Curtii Constitutionale.
Art. 40
(1)Avocatii - fosti procurori si cadre de politie nu pot acorda
asistenta juridica la organul de urmarire penala la care si-au
desfasurat activitatea timp de 2 ani de la incetarea functiei
respective. Calculul duratei de interdictie se face conform art. 39
alin.
(2) din prezentul statut.
(2)In cazul in care avocatul - fost procuror sau cadru de politie a
functionat si in calitate de judecator, interdictia priveste atat
instantele, cat si organele de urmarire penala, durata fiind calculata
in mod corespunzator.
(3)Aceeasi interdictie se aplica avocatilor - fosti procurori cu
privire la dreptul de a pune concluzii la instantele corespunzatoare
parchetului in care au functionat.
(4)Dispozitiile prezentului articol se aplica si personalului
auxiliar al organelor de urmarire penala.
Art. 41
Interdictia exercitarii profesiei de avocat in cazurile prevazute de
Lege priveste instantele, parchetele de pe langa acestea, si organele
de cercetare penala la care lucreaza ruda, sotul sau afinul avocatului
pana la gradul al treilea inclusiv.
Art. 42
Incalcarea de catre avocati a altor restrictii sau interdictii la
care sunt supusi conform legilor speciale, constituie abatere
disciplinara grava.
Art. 43
Avocatul care nu respecta prevederile art. 39-42 din prezentul
statut sau care se foloseste de forma de organizare profesionala ori de
raporturile de conlucrare profesionala stabilite in conditiile legii, in
scopul eludarii interdictiilor prevazute de Legea nr. 51/1995 privind
organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau de alte legi
speciale, savarseste abatere disciplinara grava. Consiliul baroului se
poate sesiza si din oficiu, cu privire la aplicarea dispozitiilor art.
39-42 din prezentul statut.
&7
- Tabloul anual al avocatilor
Art. 44
(1)Pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an, decanul supune
aprobarii consiliului baroului Tabloul avocatilor, alcatuit potrivit
anexei nr. VI la prezentul statut.
(2) Tabloul avocatilor va
cuprinde:
a)numele si prenumele avocatilor definitivi si stagiari cu drept de
exercitare a profesiei si sediul profesional al acestora;
b)cabinetele asociate, societatile civile profesionale si
societatile civile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea
sediului acestora si a avocatilor care le compun.
(3)Avocatii straini vor fi mentionati intr-un tablou special,
conform anexei nr. VIII. Separat se vor mentiona formele de exercitare a
profesiei din care acestia fac parte, potrivit prevederilor art. 12
alin.
(3) si alin.
(6) din Lege. Distinct, sunt evidentiati
avocatii straini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene
sau al Spatiului Economic European, care sunt autorizati sa-si
desfasoare activitatile profesionale sub titlul profesional
corespunzator obtinut intr-un stat membru, indicandu-se si daca acesta
desfasoara activitati avocatiale cu caracter permanent pe teritoriul
Romaniei si titlul profesional sub care desfasoara activitatea.
(4)In cazul avocatilor straini se va mentiona daca acestia sunt
autorizati sa acorde consultanta juridica privind dreptul romanesc.
(5)Se va intocmi separat un tablou al avocatilor incompatibili
alcatuit potrivit anexei nr. VII la prezentul statut, care se verifica
si se reactualizeaza pana la data de 15 ianuarie a fiecarui an.
(6)Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul
special al avocatilor straini si Tabloul avocatilor incompatibili se
reactualizeaza lunar, se aduc la cunostinta tuturor membrilor baroului
si se comunica U.N.B.R.
Art. 45
Tabloul avocatilor definitivi si stagiari, precum si Tabloul special
in care se vor inscrie avocatii straini se comunica, conform
dispozitiilor Legii, cel tarziu pana la data de 31 ianuarie a fiecarui
an.
Art. 46
Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al mentinerii pe tablou se
contesta la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi
contestata la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data
comunicarii. Contestatia este suspensiva de executare.
Art. 47
(1)Inscrierea in tablou a avocatilor definitivi si stagiari se face
numai dupa depunerea juramantului prevazut de Lege. Juramantul se depune
intr-un cadru solemn, in fata consiliului baroului, de catre avocatii
nou-inscrisi in barou.
(2)Inscrierea in Tabloul avocatilor dupa primirea in profesie este
conditionata de depunerea declaratiei prevazute la art. 3 din Legea nr.
187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii
ca politie politica. Nedepunerea declaratiei, depunerea unei declaratii
false sau recunoasterea faptului ca avocatul a colaborat cu securitatea
ca politie politica atrage consecintele prevazute de lege.
Art. 48
(1)Decanul baroului va desemna avocatii responsabili cu verificarea
cazurilor de exercitare a activitatii de asistenta juridica de catre
persoanele neinscrise in Tabloul avocatilor.
(2)Ori de cate ori va avea informatii cu privire la persoane care
exercita nelegal activitati prevazute de art. 3 din Lege, consiliul
baroului va sesiza autoritatile competente.
&8
- Suspendarea calitatii de avocat
Art. 49
Exercitiul profesiei de avocat se suspenda:
a)pe toata durata existentei starii de incompatibilitate;
b)in temeiul unei hotarari judecatoresti sau disciplinare de
interdictie temporara de a profesa;
c)in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a
contributiilor profesionale catre barou, catre U.N.B.R. si catre
sistemul propriu de asigurari sociale timp de 3 luni de la scadenta
acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;
d)la cererea scrisa a avocatului.
Art. 50
Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul
in care impotriva avocatului s-a pus in miscare actiunea penala sau s-a
dispus trimiterea in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de
natura sa aduca atingere prestigiului profesiei, pana la pronuntarea
unei hotarari judecatoresti definitive.
Art. 51
(1)Avocatul este dator sa incunostinteze de indata consiliul
baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea
exercitiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligatii
constituie abatere disciplinara.
(2)Decanul si consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu
privire la aplicarea dispozitiilor legii si ale prezentului statut
privind suspendarea exercitiului dreptului de a profesa.
(3)Consiliul baroului decide in toate cazurile, dupa ascultarea
avocatului in cauza.
(4)Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se
va face mentiune, in mod corespunzator, in Tabloul avocatilor si in
Tabloul avocatilor incompatibili.
(5)Decizia consiliului baroului poate fi contestata la Consiliul
U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestatia nu
suspenda executarea.
Art. 52
Independent de contestarea deciziei, in cazul in care masura
suspendarii a fost luata pentru neplata totala sau partiala a taxelor si
contributiilor profesionale, la cererea avocatului in cauza, consiliul
baroului, dupa verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitarii
taxelor si contributiilor prevazute de Lege si de prezentul statut,
poate dispune incetarea masurii suspendarii si stergerea mentiunilor din
tablou.
Art. 53
Exercitarea profesiei de catre avocatul al carui drept de exercitare
a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul
statut, in perioada masurii suspendarii, constituie abatere disciplinara
grava.
Art. 54
(1)Avocatul impotriva caruia s-a dispus masura suspendarii este
obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicarii masurii
sa isi asigure substituirea.
(2)Incalcarea dispozitiilor prezentului articol constituie abatere
disciplinara grava.
&9
- Transferul intr-un alt barou
Art. 55
(1)Avocatul care, din motive justificate, solicita transferul
intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care
doreste sa se transfere.
(2)Cererea de transfer va fi insotita de actele pe care se
intemeiaza si de un certificat eliberat de baroul de la care se solicita
transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale,
disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a achitat
la zi taxele si contributiile profesionale catre barou, U.N.B.R. si
sistemul propriu de asigurari sociale.
(3)Consiliul baroului de la care se solicita transferul va elibera
certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta,
impreuna cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se
solicita transferul.
Art. 56
(1)Cererea de transfer va fi solutionata pe baza raportului intocmit
de un consilier delegat, care verifica dosarul de inscriere in profesie
al celui care solicita transferul, precum si a certificatului prevazut
la art. 55 alin.
(2) din prezentul statut.
(2)La solutionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere si
respectarea de catre petent a dispozitiilor privind modul de organizare
si functionare a formelor de exercitare a profesiei, precum si a
conditiilor de primire in profesie.
Art. 57
(1)Decizia cu privire la transfer se comunica solicitantului si
baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face mentiuni
corespunzatoare in Tabloul avocatilor.
(2)Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivata
si poate fi contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la
Consiliul U.N.B.R.
&10
- Incetarea calitatii de avocat
Art. 58
(1)Calitatea de avocat inceteaza:
a)prin renuntare scrisa la exercitiul profesiei;
b)prin deces;
c)prin excluderea din profesie, ca sanctiune disciplinara;
d)in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o
fapta prevazuta de legea penala si care il face nedemn de a fi avocat,
potrivit legii.
(2)Incetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a
consiliului baroului si are drept consecinta radierea celui in cauza din
Tabloul avocatilor.
Art. 59
Avocatul care renunta la exercitiul profesiei va formula o cerere in
scris. Cu cel putin 60 de zile inainte de data prevazuta pentru
incetarea activitatii, acesta este obligat sa finalizeze toate cauzele
angajate sau sa asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului
lista cuprinzand cauzele nefinalizate si va indica numele avocatilor
care le vor prelua.
Art. 60
In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de
catre colaboratorii ori asociatii defunctului, iar in lipsa lor, de
catre avocatii desemnati de consiliul baroului.
Art. 61
(1)In cazul in care avocatul indeplineste conditiile de pensionare
prevazute de lege, are dreptul sa solicite continuarea exercitarii
profesiei. Cererea de continuare a exercitarii profesiei se solutioneaza
de consiliul baroului.
(2)Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz
medical privind mentinerea capacitatii fizice si psihice necesare
exercitarii profesiei de avocat. Avizul medical se prezinta anual pentru
inscrierea in tablou.
(3)Consiliul baroului va solutiona cererea pe baza avizului medical
si va proceda in conformitate cu prevederile Legii, sau, dupa caz, ale
legislatiei privind pensiile si asigurarile sociale.
(4)Avocatul pensionar care continua exercitarea profesiei sau este
mentinut in profesie este obligat sa contribuie la constituirea fondului
sistemului propriu de asigurari sociale in conditiile prevazute de
legislatia pensiilor si asigurarilor sociale pentru avocati.
(5)Decizia de respingere a mentinerii in activitate poate fi
contestata, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
Sectiunea
2 - Organele profesiei de avocat
&1
- Baroul
Art. 62
(1)Independenta profesiei, autonomia baroului si exercitarea libera a
profesiei de avocat nu pot fi ingradite sau limitate prin actele
autoritatilor administratiei publice, ale Ministerului Public sau ale
altor autoritati, decat in cazurile si in conditiile expres prevazute de
lege.
(2)Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii de
"barou" de catre orice persoana fizica sau persoana juridica,
indiferent de natura activitatii desfasurate de catre aceasta, sub
sanctiunea prevazuta de lege pentru folosirea fara drept a denumirii
unei persoane juridice de interes public, infiintata prin lege.
Art. 63
(1)Baroul este persoana juridica de interes public, constituit din
toti avocatii inscrisi in Tabloul avocatilor, cu patrimoniu propriu si
organizare de sine statatoare.
(2)Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului,
respectiv in municipiul Bucuresti.
Art. 64
(1)Fiecare barou are un buget propriu. Contributia avocatilor la
realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(2)Cuantumul contributiei va fi stabilit prin decizia consiliului
baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu si cu hotararile
Congresului avocatilor. Decizia consiliului baroului va fi adusa la
cunostinta avocatilor inscrisi in Tabloul baroului cu drept de
exercitare a profesiei, cu cel putin 30 de zile inainte de punerea sa in
aplicare.
(3)Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare
de venituri, in conditiile legii.
Art. 65
(1)Organele de conducere ale baroului sunt:
a)adunarea generala;
b)consiliul;
c)decanul.
(2)In cadrul baroului se constituie si functioneaza:
a)comisia de cenzori;
b)comisia de disciplina.
Art. 66
(1)Adunarea generala a baroului poate fi, in conditiile legii,
ordinara si extraordinara.
(2)Au dreptul sa participe la sedintele adunarii generale avocatii
care sunt inscrisi in Tabloul baroului, cu drept de exercitare a
profesiei, au achitat la zi taxele si contributiile prevazute de lege si
nu se afla in situatii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea
dreptului de exercitiu al profesiei sau dupa caz, nu se afla in
executarea unei sanctiuni disciplinare.
Art. 67
(1)Data la care are loc adunarea generala ordinara se stabileste de
catre consiliul baroului in prima sedinta din luna ianuarie a fiecarui
an.
(2)Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de comisia de
cenzori a baroului precum si la cererea a peste o treime din totalul
membrilor baroului.
(3)Organizarea adunarii generale, ordinara sau extraordinara, este
in sarcina consiliului baroului.
(4)Neindeplinirea obligatiei de organizare a adunarii generale
atrage raspunderea disciplinara a celor vinovati.
(5)Odata cu convocarea adunarii generale se stabileste si ordinea de
zi. Avocatii cu drept de a participa la sedintele adunarii generale pot
face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi
depuse in scris la barou cu cel putin 5 zile inainte de data la care a
fost convocata adunarea generala.
(6)Ordinea de zi va fi supusa spre aprobare prin vot deschis
adunarii generale.
(7)Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii
fiecarui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioara acestui
moment va fi luata in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a
adunarii generale.
Art. 68
(1)Adunarea generala este legal constituita cu participarea
majoritatii avocatilor care au dreptul de a participa la adunarea
generala.
(2)In cazul in care numarul legal nu este intrunit, prezidiul
adunarii generale, de fata cu cei prezenti, stabileste o noua adunare
generala, in termen de cel mult 15 zile, care va fi convocata prin grija
consiliului baroului.
(3)Adunarea generala convocata in conditiile alin.
(2) este
legal constituita cu participarea a cel putin unei treimi din numarul
total al membrilor sai.
(4)Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului
sunt legal constituite numai cu prezenta majoritatii avocatilor care au
dreptul de a participa la adunarea generala. Pentru Baroul Bucuresti
alegerea organelor de conducere a baroului se poate face si prin
desemnare de reprezentanti - electori. Pot fi reprezentanti - electori
avocatii care au drept de a participa la adunarea generala a baroului.
(5)Cu cel putin 6 luni anterior datei desfasurarii alegerilor,
consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea
alegerilor organelor baroului. Regulamentul va ramane definitiv in
termen de 30 de zile de la data afisarii sale la secretariatul baroului.
(6)Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii
membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea prevede alt
cvorum de sedinta si de vot.
(7)Membrii Baroului Bucuresti care indeplinesc conditiile prevazute
la art. 66 alin.
(2) din prezentul statut pot participa la adunarea
generala electiva personal sau prin reprezentanti - electori. Pot fi
reprezentanti-electori avocatii care indeplinesc conditiile prevazute la
art. 66 alin.
(2) din prezentul statut; numarul de avocati care isi
pot delega votul unui reprezentant - elector este de maximum 5.
Art. 69
(1)Secretarul adunarii generale va redacta procesul-verbal, care va
cuprinde:
a)modul in care a fost convocata adunarea generala si caracterul ei
ordinar sau extraordinar;
b)anul, luna, ziua, ora si locul unde se desfasoara adunarea
generala;
c)numarul membrilor prezenti;
d)componenta prezidiului adunarii generale;
e)ordinea de zi votata de adunarea generala;
f)luarile de cuvant;
g)hotararile, rezolutiile si motiunile adoptate;
h)orice alte activitati desfasurate in adunarea generala.
(2)Procesul-verbal va purta semnaturile membrilor prezidiului
adunarii generale.
(3)Procesul-verbal va fi inregistrat si depus la decanatul baroului,
consultarea sa fiind permisa membrilor baroului si organelor U.N.B.R.
Art. 70
(1)Adunarea generala a baroului adopta hotarari care sunt
obligatorii pentru membrii baroului, in conditiile prevazute de lege si
de statutul profesiei de avocat.
(2)De asemenea, adunarea generala poate adopta rezolutii si motiuni.
Art. 71
(1)Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, avocati
definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8 ani.
(2)Numarul consilierilor este proportional cu numarul membrilor
baroului inscrisi in tablou, dupa cum urmeaza:
a)5 consilieri pentru barourile cu mai putin de 50 de avocati;
b)7 consilieri pentru barourile cu un numar intre 51-100 de avocati;
c)9 consilieri pentru barourile cu un numar intre 101-200 de
avocati;
d)11 consilieri pentru barourile cu un numar intre 201-500 de
avocati;
e)13 consilieri pentru barourile cu un numar intre 501-1.000 de
avocati;
f)15 consilieri pentru barourile cu peste 1.001 de avocati.
(3)In numarul total al membrilor consiliului sunt cuprinsi decanul
si prodecanul.
(4)Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de
activitate ale consiliului.
(5)Adunarea generala a baroului poate hotari alegerea unor
consilieri supleanti. In caz de incetare a mandatului de consilier ales,
consilierii supleanti vor completa consiliul in ordinea numarului de
voturi obtinut la alegeri pentru perioada de mandat ramasa vacanta.
Art. 72
(1)Avocatii alesi membri ai comisiei de cenzori trebuie sa
indeplineasca aceleasi conditii ca si consilierii.
(2)Dispozitiile art. 71 alin.
(5) din prezentul statut se aplica
in mod corespunzator.
Art. 73
(1)Consiliul baroului se intruneste in sedinta cel putin o data pe
luna, la sediul baroului.
(2)Lucrarile sedintei se consemneaza in registrul de procese-verbale
si se semneaza de toti consilierii prezenti la sedinta. Registrul poate
fi consultat de catre avocatii interesati si de organele U.N.B.R.
(3)In exercitarea atributiilor sale, consiliul baroului adopta
decizii si hotarari.
Art. 74
(1)Decanul baroului este ales de adunarea generala a baroului dintre
avocatii definitivi cu o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 8
ani. El trebuie sa fie membru al baroului de cel putin 5 ani.
(2)In exercitarea atributiilor sale decanul emite decizii. Ele se
consemneaza intr-un registru special, tinut la sediul baroului, care
poate fi consultat de catre orice avocat interesat si de organele
U.N.B.R.
Art. 75
(1)Orice litigiu intre membrii baroului in legatura cu exercitarea
profesiei va fi adus la cunostinta decanului.
(2)Decanul va incerca medierea in vederea solutionarii amiabile a
litigiului.
(3)Prevederile privind procedura medierii si a arbitrajului din
prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
Art. 76
(1)Hotararile adoptate de adunarea generala sau de consiliul
baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de
nelegalitate sau de incalcare a prevederilor prezentului statut, cu
respectarea autonomiei baroului.
(2)Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului.
&2
- Uniunea Nationala a Barourilor din Romania
Art. 77
Toate barourile din Romania infiintate potrivit legilor privind
organizarea si exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale
Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. Nici un barou nu poate
functiona in afara U.N.B.R.
Art. 78
(1)U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, infiintata
prin Lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare.
(2)Este interzisa aproprierea, uzurparea sau utilizarea denumirii
"Uniunea Nationala a Barourilor din Romania" ("U.N.B.R.") de catre orice
persoana fizica sau persoana juridica, indiferent de natura activitatii
desfasurate de catre aceasta, sub sanctiunea prevazuta de lege pentru
folosirea fara drept a denumirii unei persoane juridice de interes
public, infiintata prin lege.
(3)Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor, in
cotele stabilite de Congresul avocatilor. Contributia baroului la
formarea bugetului U.N.B.R. se stabileste in raport de numarul
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei inscrisi in Tabloul
barourilor si se vireaza lunar, in contul special constituit in acest
scop din cotele de contributie achitate de avocati in contul barourilor.
(4)Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati
producatoare de venituri in conditiile legii.
Art. 79
(1)Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a)Congresul avocatilor;
b)Consiliul U.N.B.R.;
c)Comisia Permanenta a U.N.B.R.;
d)Presedintele U.N.B.R.
(2)In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a)Comisia centrala de cenzori;
b)Comisia centrala de disciplina.
(3)Avocatii care formeaza organele de conducere ale U.N.B.R. sunt
avocati definitivi, cu o vechime neintrerupta in profesie de minimum 8
ani.
(4)La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot
participa, in calitate de delegati si avocati care nu indeplinesc
conditiile prevazute la alin.
(3).
Art. 80
(1)Congresul este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
(2)Hotararile adoptate de congres sunt definitive si obligatorii
pentru toate organele profesiei si pentru toti avocatii.
Art. 81
(1)Congresul avocatilor se convoaca anual de catre Consiliul
U.N.B.R. prin presedintele U.N.B.R.
(2)Congresul extraordinar se convoaca de catre presedintele U.N.B.R.
ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel putin o treime din
numarul total al barourilor.
(3)Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora, locul desfasurarii
congresului si ordinea de zi a acestuia.
(4)Decanii barourilor si membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de
drept ai congresului.
(5)Din congres fac parte si delegatii alesi de adunarile generale
ale barourilor, conform normei de reprezentare de 1 delegat la 200 de
avocati.
(6)Numarul de delegati se calculeaza dupa cum urmeaza:
a)1 delegat pentru barourile pana la 200 de avocati;
b)2 delegati pentru barourile intre 201 si 400 de avocati;
c)3 delegati pentru barourile intre 401 si 600 de avocati, si asa
mai departe.
Art. 82
(1)Lucrarile congresului sunt conduse de catre presedintele
U.N.B.R., impreuna cu un prezidiu format din 8 avocati, ales prin vot
deschis.
(2)Congresul va alege un secretariat compus din 3 avocati,
dispozitiile art. 69 din prezentul statut aplicandu-se corespunzator.
Art. 83
(1)Hotararile, rezolutiile si motiunile se iau prin vot deschis.
(2)Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul
alege o comisie de numarare a voturilor dintre delegatii care nu
candideaza, compusa din minimum 5 membri. Votul secret se exprima prin
buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se
mentioneaza: numele si prenumele candidatului, functia pentru care
candideaza si baroul din care face parte.
(3)Votul "pentru" se realizeaza prin lasarea intacta a numelui si
prenumelui candidatului dorit; votul "contra" se exprima prin stergerea
numelui si a prenumelui persoanei propuse.
(4)Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului
stabilit de congres, cele care nu poarta stampila de control, precum si
buletinele pe care numarul candidatilor votati "pentru" este mai mare
decat numarul functiilor pentru care se candideaza.
Art. 84
(1)Congresul avocatilor alege Consiliul U.N.B.R.
(2)Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si din
reprezentanti ai barourilor, alesi de Congres, potrivit urmatoarei norme
de reprezentare:
a)un reprezentant, pentru barourile cu pana la 500 de avocati;
b)doi reprezentanti pentru barourile care au peste 500 de avocati si
cate 2 reprezentanti pentru fiecare mie care depaseste prima mie de
avocati
(3)Consiliul U.N.B.R. se convoaca trimestrial in sedinte ordinare
sau in situatii exceptionale in sedinte extraordinare de catre
presedintele U.N.B.R. Presedintele UNBR va convoca Consiliul U.N.B.R. si
la cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului
U.N.B.R.
(4)Conducerea sedintelor Consiliului U.N.B.R. revine presedintelui
acestuia, asistat de catre vicepresedinti si alti 3 consilieri.
(5)Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica in mod
corespunzator.
Art. 85
(1)Consiliul U.N.B.R. isi desfasoara activitatea in comisii de lucru
si in plen, potrivit Regulamentului de desfasurare a sedintei
Consiliului U.N.B.R., adoptat de catre acesta.
(2)Consiliul U.N.B.R. adopta decizii si hotarari obligatorii. La
cererea majoritatii barourilor hotararile consiliului pot fi atacate,
pentru nelegalitate, la Congresul avocatilor, in prima sa sedinta.
Art. 86
(1)Comisia Permanenta a U.N.B.R. se intruneste inaintea sedintelor
Consiliului U.N.B.R. si ori de cate ori este necesar, la convocarea
presedintelui U.N.B.R.
(2)Comisia Permanenta asigura activitatea permanenta a U.N.B.R.
Sedintele Comisiei Permanente sunt conduse de presedintele U.N.B.R.
(3)In desfasurarea activitatii curente Comisia Permanenta a U.N.B.R.
emite decizii si dispozitii, in conditiile prevazute de lege. Deciziile
si dispozitiile au caracter obligatoriu si pot fi atacate cu plangere
de catre cei interesati, in termen de 15 zile de la comunicare, la
Consiliul U.N.B.R.
Art. 87
In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza un aparat tehnic
administrativ conform hotararii Comisiei Permanente a U.N.B.R.
Art. 88
(1)Plangerea introdusa impotriva actelor emise de organele profesiei
nu este suspensiva de executare, cu exceptia cazurilor prevazute de
Lege si de prezentul statut.
(2)Organul competent sa solutioneze plangerea poate, pentru motive
bine intemeiate, sa dispuna suspendarea efectelor actului atacat, pana
la solutionarea plangerii.
Capitolul III - Activitatea profesionala a avocatului
Sectiunea
1: Continutul activitatii profesionale
&1:
Consultatii si cereri cu caracter juridic
Art. 89
Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in
domenii de interes pentru client, precum:
a)redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace,
dupa caz, a opiniilor juridice si informatiilor cu privire la
problematica solicitata a fi analizata;
b)elaborarea de opinii legale;
c)elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii,
statute etc.) si asistarea clientului la negocierile referitoare la
acestea;
d)elaborarea proiectelor de acte normative;
e)participarea in calitate de consultant la activitatea organelor
deliberative ale unei persoane juridice, in conditiile legii;
f)orice alte consultatii in domeniul juridic.
Art. 90
Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau interesul
clientului cereri, notificari, memorii sau petitii catre autoritati,
institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii drepturilor
si intereselor legitime ale acestuia.
&2:
Asistarea si reprezentarea clientilor
Art. 91
(1)In conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare
juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire
penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor
publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei
publice, a institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea
si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor,
libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor.
(2)Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele,
mijloacele si operatiunile permise de lege si necesare ocrotirii si
apararii intereselor clientului.
&3:
Atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor
prezentate spre autentificare
Art. 92
(1)Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o
incheiere, o rezolutie, o stampila sau un alt mijloc verificabil de
atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a datei actului
poate fi prezentat notarului spre autentificare.
(2)Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor intocmite conform
art. 3 alin.
(1) lit. c) din Lege, si sa le pastreze in arhiva sa
profesionala, in ordinea intocmirii lor.
&4:
Activitati de mediere
Art. 93
(1)Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor,
alternativa procesului obisnuit sau arbitraj.
(2)Medierea este o negociere asistata de un tert (mediatorul),
respectiv o tehnica consensuala de rezolvare a conflictelor, constand
intr-o comunicare permanent orientata catre incheierea unei intelegeri
intre parti care au atat interese comune, cat si divergente. Mediatorul
propune partilor in procedura de mediere o solutie, fara a avea
atributia de a o impune acestora. Partile in procedura de mediere pot
accepta sau refuza, in scris, propunerea finala de mediere (tranzactia).
(3)Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza pe conventia
partilor (acord de mediere) de a rezolva o disputa sau o neintelegere.
(4)Medierea este guvernata de principiul confidentialitatii.
(5)Medierea este o procedura autonoma de reglementare a disputelor,
conflictelor sau diferendelor intervenite intre persoanele fizice si/sau
juridice.
Art. 94
(1)Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma unei clauze
contractuale sau sub forma unei conventii separate.
(2)Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care
il imputernicesc cu atributii de mediere. In exercitiul atributiei de
mediere, avocatul are urmatoarele indatoriri:
a)de a se informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia
dintre parti;
b)de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora,
fiindu-i interzis sa dea consultatii juridice;
c)de a facilita sau de a intermedia comunicarea intre parti;
comunicarea nu necesita prezenta fizica a partilor, avocatul putand
comunica si separat cu fiecare dintre acestea, cu informarea lor
prealabila;
d)de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii,
partiale sau totale, dupa caz.
(3)In procedura de mediere, partile pot fi asistate de avocati,
altii decat avocatul mediator.
Art. 95
(1)Avocatul insarcinat cu medierea este impartial si neutru in
activitatea sa. El poate oferi informatii juridice partilor, dar ii este
interzis sa incheie contracte de asistenta juridica cu acestea in
legatura cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenta
juridica in baza caruia se realizeaza medierea. Avocatul insarcinat cu
medierea nu poate impune partilor un compromis si nu are dreptul de a
incerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un anume rezultat al
medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea partilor si
punctele lor de vedere.
(2)Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea intre parti,
in acest scop fiind dator sa se asigure de o buna cunoastere a
drepturilor si obligatiilor partilor. El este dator sa se asigure ca
realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi tergiversate
prin folosirea abuziva a medierii. Avocatul mediator insarcinat cu
medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, flexibilitatea si
confidentialitatea procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului
solutionarii conflictului.
(3)Avocatul mediator este obligat sa pastreze confidentialitatea
asupra dezbaterilor si asupra informatiilor obtinute in procesul de
mediere, inclusiv dupa semnarea acordului final de mediere (tranzactie)
sau, dupa caz, in perioada ulterioara incetarii medierii.
(4)In caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat
al nici uneia dintre parti. Intre activitatea de mediator si de arbitru
nu exista incompatibilitate.
Art. 96
Rezultatul medierii poate consta atat intr-o reparatie, cat si
intr-o recunoastere reciproca, prezentarea oficiala de scuze,
armonizarea intereselor partilor, in vederea ameliorarii relatiilor lor
viitoare etc. Rezultatul medierii se consemneaza intr-o tranzactie, care
are efectele prevazute de lege.
Art. 97
(1)Medierea poate fi utilizata in toate cazurile in care, potrivit
legii, partile pot incheia un compromis, cu respectarea dispozitiilor de
ordine publica.
(2)In litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, in
aceasta calitate, in procedura concilierii prealabile pentru rezolvarea
partiala sau totala a disputelor angajate intre parti.
&5:
Activitati fiduciare
Art. 98
(1)Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in
numele si pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii si ale
prezentului statut.
(2)Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:
a)primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri
financiare si bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii
dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale
sau a lichidarii unui patrimoniu;
b)plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a
fondurilor financiare si a bunurilor incredintate;
c)administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a
valorilor in care acestea au fost plasate.
Art. 99
In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul trebuie:
a)sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat,
expres prevazut in contractul de asistenta juridica special incheiat.
Cand mandatul comporta imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri
sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate
proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in
mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze,
numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in scris de catre
client;
b)sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui
bun proprietar, fara sa se abata de la regulile specifice activitatii
profesionale;
c)sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al
clientului;
d)sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a
obtine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat.
e)sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la
executarea mandatului fiduciar si a rezultatelor obtinute.
Art. 100
In executarea mandatului avocatul poate sa desfasoare:
a)activitati de consultanta;
b)operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor
financiare si bunurilor incredintate;
c)operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau
imobiliare, valori mobiliare si alte instrumente financiare, in
conditiile legii;
d)administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin
contractarea de operatiuni materiale si efectuarea de operatiuni
juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea plasamentelor;
e)activitati conexe cum ar fi completarea declaratiilor de impozit
si plata acestora si a celorlalte datorii ale clientului legate de
administrarea unor asemenea proprietati; culegerea fructelor si
incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor;
mijlocirea/medierea operatiunilor financiare etc;
f)orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de
depozite bancare, compensari, rambursari impuse de natura activitatii
incredintate.
Art. 101
(1)Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care
desfasoara activitati fiduciare un cont la o banca reputata (cont
fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare.
(2)Prin fonduri fiduciare, in sensul prezentului articol, se
intelege orice suma primita de catre avocat, cu titlu de fond initial
sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredintate.
(3)In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri
fiduciare.
Art. 102
(1)Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru
acelasi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate incasarile
rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in contul
fiduciar al clientului respectiv.
(2)Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar
cel putin o data la trei luni, daca in contractul de asistenta juridica
nu se prevede o perioada mai scurta.
Art. 103
Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare
din contul fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta
doar in urmatoarele situatii:
a)pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si
limitele mandatului fiduciar;
b)la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea
retinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activitatile
fiduciare;
c)in baza unei hotarari judecatoresti;
d)in baza contractului de asistenta juridica, pentru incasarea
onorariilor legate de activitatile fiduciare desfasurate;
e)in cazul in care este in curs o procedura executionala privind
bunurile sau fondurile administrate.
Art. 104
Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati
din contul fiduciar atunci cand clientul i-a adus la cunostinta in scris
opozitia sa.
Art. 105
Este permisa incheierea unui contract de asistenta juridica care sa
prevada plata, in parte, a onorariului pentru activitati fiduciare,
conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de un rezultat care sa
fie atins.
Art. 106
Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor
operatiunilor efectuate in baza sau in legatura cu un mandat fiduciar
(contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.).
In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul
e indreptatit sa pastreze fotocopii pe format de hartie sau electronic.
Art. 107
(1)Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un
sistem echivalent de inregistrare care sa arate separat, pentru fiecare
client pentru care a desfasurat activitati fiduciare:
a)identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile
sunt primite si/sau administrate;
b)un inventar al bunurilor primite respective rambursate si valoarea
fondurilor primite si rambursate precum si data primirii si sursa
fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora sau al rezultatului
administrarii si valorificarii acestora;
c)operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, partilor,
valorii si tipului operatiunii.
(2)Avocatul este obligat sa inregistreze prompt fiecare tranzactie
fiduciara si, in orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la
efectuarea lor.
Art. 108
Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile
fiduciare pe o perioada de cel putin 10 ani.
&6:
Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale
si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor
de interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel
inregistrate
Art. 109
Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul
profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al
avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale si autorizarii
functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea
sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii in
cauza.
Art. 110
(1)In vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale
in cauza, avocatul va intocmi si semna cu reprezentantul societatii un
contract separat de asistenta juridica avand acest obiect.
(2)Perioada pentru care sediul societatii in cauza este stabilit la
sediul profesional al avocatului nu poate depasi 1 an iar dovada
sediului se face cu contractul de asistenta juridica.
Art. 111
Avocatul poate indeplini orice formalitati legale necesare in
vederea inregistrarii, in numele si pe seama clientului, a societatilor
comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale si a actiunilor,
in conditiile legii.
Art. 112
Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti
sociale sau de actiuni, emise de societatile inregistrate de acesta in
numele si pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea
clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si
constituiri de garantii si poate emite, la cererea persoanei
indreptatite, extrase din aceste registre, in conditiile legii.
Sectiunea
2: Relatiile dintre avocat si client
&1:
Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client
Art. 113
(1)Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice
alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de
asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si client ori
mandatarul acestuia.
(2)Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica
sunt stabilite prin prezentul Statut.
(3)Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat
cu clientul sau, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Art. 114
(1)In exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
(2)Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul
clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut si ale
codului deontologic.
(3)Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare,
trebuie evitate si inlaturate de catre avocat, prin orice mijloace
legale:
a)existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in
cauza care i-a fost incredintata;
b)prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut
clientilor, magistratilor sau publicului;
c)prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta;
d)existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului
profesional.
Art. 115
Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea
libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientului.
Art. 116
Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in
mod constiincios, corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza
clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost incredintat.
Art. 117
Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt
conditii ale credibilitatii avocatului si profesiei.
Art. 118
Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul
incredintat. Confidentialitatea si secretul profesional garanteaza
increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale
avocatului.
Art. 119
(1)Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau
aparatorul a mai mult de un client intr-una si aceeasi cauza, atunci
cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand exista, in mod
real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese.
(2)Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor
clientilor implicati, atunci cand intervine un conflict intre interesele
acestora, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand
independenta sa risca sa fie stirbita.
(3)Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca
secretul informatiilor incredintate de un client anterior risca sa fie
afectat sau atunci cand cunoasterea de catre avocat a cauzelor unui
client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client.
(4)In cazul in care avocatii practica profesia intr-o forma
asociativa, in colaborare sau in conlucrare cu alti avocati,
dispozitiile alin.
(1) -
(3) se aplica tuturor avocatilor.
Art. 120
Exista conflict de interese, in situatiile in care:
a)in activitatea de consultanta, cand la data solicitarii sale,
avocatul care are obligatia de a da clientului sau o informatie
completa, loiala si fara rezerve, nu-si poate indeplini misiunea fara a
compromite interesele unuia sau a mai multor clienti, prin analiza
situatiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate,
fie prin concretizarea rezultatului urmarit;
b)in activitatea de asistare si de aparare, atunci cand la data
sesizarii sale, asistarea mai multor parti ar determina avocatul sa
prezinte o alta aparare, diferita de aceea pentru care ar fi optat, daca
i-ar fi fost incredintata apararea intereselor unei singure parti,
inclusiv in ceea ce priveste tehnicile si mijloacele profesionale ale
apararii.
c)prin modificarea sau evolutia situatiei ce i-a fost prezentata
initial, avocatul descopera una dintre dificultatile aratate la lit. a)
si b).
Art. 121
Nu exista conflict de interese:
a)atunci cand, dupa ce si-a informat clientii si a primit acordul
acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activitati va
incerca sa concilieze contrarietatea de interese;
b)atunci cand, in acord deplin cu clientii, avocatul ii consiliaza
ca, plecand de la situatia ce i-a fost prezentata, sa adopte o strategie
comuna, sau daca, in cadrul unei negocieri, avocatii care sunt membri
ai aceleiasi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru
clienti diferiti care sunt insa informati cu privire la aceasta
apartenenta comuna;
c)atunci cand, dupa ce avocatul aduce la cunostinta fiecaruia dintre
clientii potential afectati de asistenta juridica acordata, existenta
sau posibilitatea crearii unui conflict de interese, precum si
eventualele consecinte nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre
respectivii clienti isi dau acordul expres si prealabil cu privire la
prestarea activitatii de asistenta juridica.
Art. 122
Cu exceptia unui acord intre parti, avocatul trebuie sa se abtina de
la a se ocupa de cauzele tuturor clientilor implicati, atunci cand se
iveste un conflict de interese, cand avocatul apreciaza ca nu poate
asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale fiecarui client
in parte, cand secretul profesional risca sa fie violat sau cand
independenta sa risca sa fie lezata.
Art. 123
Avocatul va incerca in momentele oportune sa-si consilieze clientul
cu privire la posibilitatea solutionarii unui conflict pe cale amiabila
sau printr-o cale legala alternativa, apta a protegui drepturile si
interesele legitime ale acestuia.
Art. 124
(1)Avocatul este obligat sa se asigure de raspundere profesionala.
(2)Conditiile asigurarii de raspundere profesionala sunt prevazute
de prezentul statut si pot fi stabilite, in cazul formelor asociative de
exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite intre avocati.
(3)Obligatia de asigurare de raspundere civila este permanenta. Suma
asigurata nu poate fi mai mica decat cea prevazuta in statutul
profesiei.
(4)Prin contract, partile pot stabili limitele raspunderii
avocatului. Clauzele de exonerare totala de raspundere profesionala sunt
socotite nescrise.
Art. 125
(1)Avocatul este obligat sa verifice identitatea exacta a clientului
sau ori a persoanei care ii incredinteaza cazul.
(2)In exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie
in care avocatii sunt autorizati sa administreze ori sa gestioneze
fondurile clientilor, acestora le este interzis sa primeasca sau sa
administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros
mandatului sau gestiunii incredintate.
(3)Cand participa la o operatie juridica avocatul are obligatia de a
se retrage din cauza de indata ce suspecteaza in mod serios ca
respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de bani si cand
clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine.
&2:
Contractul de asistenta juridica
PARTEA I - Forma si continutul contractului de
asistenta juridica
Art. 126
(1)Contractul de asistenta juridica este incheiat in forma scrisa,
ceruta ad probationem. El trebuie sa indeplineasca toate conditiile
cerute de lege pentru incheierea valabila a unei conventii si dobandeste
data certa prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenta al
avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.
(2)Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat si prin orice
mijloc de comunicare la distanta, care poate reproduce legal semnaturile
partilor. In acest caz, data incheierii contractului este data la care
avocatul a luat cunostinta de semnarea contractului de catre client. Se
prezuma ca avocatul a luat cunostinta de incheierea contractului la
urmatoarele date:
a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatura
electronica) la sediul profesional al avocatului; daca transmisiunea
prin fax are loc dupa ora 19.00, se prezuma ca avocatul a luat
cunostinta in ziua lucratoare urmatoare zilei transmisiunii;
b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire.
(3)Contractul de asistenta juridica poate lua forma unei scrisori de
angajament care sa indice raporturile juridice dintre avocat si
destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocatiale si onorariul,
semnata de avocat si transmisa clientului. In cazul in care clientul
semneaza scrisoarea sub orice mentiune expresa de accept a continutului
scrisorii, aceasta dobandeste valoarea unui contract de asistenta
juridica.
(4)Contractul de asistenta juridica poate fi incheiat, in mod
exceptional, si in forma verbala in fata unei autoritati sau a oricaror
persoane fizice sau juridice cu conditia ca acestea sa ateste ca au fost
de fata la exprimarea acordului de vointa intre avocat si client.
Contractul in forma scrisa va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
(5)In cazul in care avocatul si clientul convin, o terta persoana
poate fi beneficiarul serviciilor avocatiale stabilite prin contract,
daca tertul accepta, chiar si tacit, incheierea contractului in astfel
de conditii.
(6)Avocatul va tine o evidenta stricta a contractelor incheiate
intr-un registru special si va pastra in arhiva sa un exemplar original
al fiecarui contract si un duplicat sau o copie dupa orice imputernicire
de reprezentare primita in executarea contractelor.
Art. 127
(1)Contractul de asistenta juridica trebuie sa cuprinda in mod
obligatoriu urmatoarele:
a)datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei,
denumirea, sediul profesional si reprezentantul acesteia;
b)datele de identificare ale clientului: se indica persoana
reprezentantului legal precum si mandatarul clientului, daca este cazul;
c)obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe
dintre activitatile prevazute de art. 3 din Lege sau poate avea caracter
general, dand dreptul avocatului la acte de administrare si conservare a
patrimoniului clientului;
d)onorariul;
e)atestarea identitatii clientului sau a reprezentantului acestuia;
f)modul de solutionare a litigiilor intre avocat si client;
g)semnaturile partilor.
(2)Lipsa elementelor prevazute la alin.
(1) lit. a) b), c) si d)
e) si g) atrage nevalabilitatea contractului daca s-a produs o vatamare
ce nu poate fi altfel remediata.
(3)Modelul contractului de asistenta juridica este cuprins in anexa
nr. I la prezentul statut.
Art. 128
Partile pot modifica contractul de asistenta juridica, cu
respectarea dispozitiilor legale, a prezentului statut si, dupa caz, a
conditiilor prevazute in contract. In acest caz, dispozitiile art. 131
din prezentul statut raman aplicabile.
Art. 129
(1)Contractul de asistenta juridica investit cu formula executorie,
in conditiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la
restantele din onorariu si alte cheltuieli efectuate de avocat in
interesul clientului.
(2)Procedura de executare este cea prevazuta de dispozitiile Codului
de procedura civila.
Art. 130
Cheltuielile efectuate de avocat in interesul procesual al
clientului se estimeaza anticipat la momentul incheierii contractului si
se desocotesc pe masura informarii documentate a clientului cu privire
la cuantumul si destinatia lor. Partile pot suplimenta aceste
cheltuieli, pe parcursul derularii contractului, prin acte aditionale.
Art. 131
(1)Contractul de asistenta juridica prevede in mod expres intinderea
puterilor pe care clientul le confera avocatului. In baza acestuia,
avocatul se legitimeaza fata de terti prin imputernicirea avocatiala
intocmita conform anexei nr. II la prezentul statut.
(2)In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este imputernicit sa
efectueze orice act specific profesiei pe care il considera necesar
pentru realizarea intereselor clientului.
(3)Pentru activitatile prevazute expres in cuprinsul obiectului
contractului de asistenta juridica, acesta reprezinta un mandat special,
in puterea caruia avocatul poate incheia, sub semnatura privata sau in
forma autentica, acte de conservare, administrare, sau dispozitie in
numele si pe seama clientului.
Art. 132
(1)Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la
onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor facute in interesul
clientului sau.
(2)Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea
sau durata cazului.
(3)Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre
urmatoarele elemente:
a)timpul si volumul de munca solicitata pentru executarea mandatului
primit sau activitatii solicitate de client;
b)natura, noutatea si dificultatea cazului;
c)importanta intereselor in cauza;
d)imprejurarea ca acceptarea mandatului acordat de client il
impiedica pe avocat sa accepte un alt mandat, din partea unei alte
persoane, daca aceasta imprejurare poate fi constatata de client fara
investigatii suplimentare;
e)notorietatea, titlurile, vechimea in munca, experienta, reputatia
si specializarea avocatului;
f)conlucrarea cu experti sau alti specialisti impusa de natura,
obiectul, complexitatea si dificultatea cazului;
g)avantajele si rezultatele obtinute pentru profitul clientului, ca
urmare a muncii depuse de avocat;
h)situatia financiara a clientului;
i)constrangerile de timp in care avocatul este obligat de
imprejurarile cauzei sa actioneze pentru a asigura servicii legale
performante.
Art. 133
(1)Onorariile se stabilesc liber intre avocat si client, in limitele
legii si ale statutului profesiei. Este interzisa fixarea de onorarii
minime, recomandate sau maxime de catre organele profesiei, de catre
formele de exercitare a profesiei de avocat sau de catre avocati.
(2)Onorariile se determina si se prevad in contractul de asistenta
juridica la data incheierii acestuia intre avocat si client, inainte de
inceperea asistentei si/sau reprezentarii clientului.
(3)In cazul in care imprejurarile concrete impun asigurarea
asistentei si/sau reprezentarii imediate si nu se poate incheia un
contract de asistenta juridica, avocatul este obligat sa transmita
clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care sa
aduca la cunostinta clientului onorariile pe care le propune pentru
asistenta si/sau reprezentare. In absenta unei instructiuni exprese a
clientului privind incetarea asistentei si/ sau reprezentarii, ori a
unei comunicari prin care clientul isi exprima expres dezacordul in
privinta onorariilor, se considera onorariile propuse prin comunicarea
facuta de avocat ca fiind acceptate.
(4)In toate situatiile, onorariile vor fi prevazute in contractul de
asistenta juridica ce urmeaza sa fie incheiat in forma scrisa.
(5)Onorariile pot fi stabilite si in moneda straina, sub conditia ca
plata acestora sa respecte prevederile privind regimul legal al
platilor.
Art. 134
(1)Onorariile pot fi stabilite astfel:
a)onorarii orare;
b)onorarii fixe (forfetare);
c)onorarii de succes.
d)onorarii formate din combinarea criteriilor de la lit. a), b) si
c).
(2)Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o suma
fixa de unitati monetare cuvenita avocatului pentru fiecare ora de
servicii profesionale pe care o presteaza clientului.
(3)Onorariul fix (forfetar) consta intr-o suma fixa cuvenita
avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel
de servicii profesionale pe care il presteaza sau, dupa caz, le
presteaza clientului.
(4)Onorariul orar si fix (forfetar) se datoreaza avocatului
indiferent de rezultatul obtinut prin prestarea serviciilor
profesionale.
(5)Avocatul poate sa primeasca de la un client onorarii periodice,
inclusiv sub forma forfetara.
(6)Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat sa
solicite si sa obtina si un onorariu de succes, cu titlu complementar,
in functie de rezultat sau de serviciul furnizat. In cauzele penale,
onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legatura cu latura
civila a cauzei. Onorariul de succes consta intr-o suma fixa sau
variabila stabilita pentru atingerea de catre avocat a unui anumit
rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreuna cu onorariul
orar sau fix.
Art. 135
(1)Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui
pact "de quota litis".
(2)Pactul "de quota litis" este o conventie incheiata intre avocat
si clientul sau, inainte de solutionarea definitiva a unei cauze,
conventie care fixeaza exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in
functie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent daca aceste
onorarii constau intr-o suma de bani, un bun sau orice alta valoare.
(3)Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice forma, a unor
"aporturi din afacere" (activitatea juridica realizata de catre avocat)
sunt interzise.
Art. 136
Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul sau ori de la
un mandatar al acestuia.
Art. 137
(1)La cererea oricareia dintre parti, contestatiile si reclamatiile
privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului, prin decizie
motivata, dupa ascultarea partilor.
(2)Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face prin
aplicarea principiilor medierii si incercarea de conciliere a partilor,
in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii contestatiei
sau reclamatiei.
(3)Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului de
partea interesata.
(4)Consiliul baroului hotaraste cu privire la legalitatea si
temeinicia deciziei decanului, fara participarea la vot a acestuia.
Partile interesate pot fi invitate pentru a da lamuriri si explicatii.
(5)Consiliul baroului se pronunta in termen de cel mult 30 de zile
de la data sesizarii, prin hotarare motivata, care va fi comunicata in
cel mult 15 zile de la data pronuntarii.
(6)Legalitatea hotararii consiliului baroului poate fi verificata in
conditiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a
partii interesate, in termen de 15 zile de la comunicare.
PARTEA II - Efectele contractului de asistenta
juridica
Art. 138
(1)In cazul in care se angajeaza sa asiste si/sau sa reprezinte un
client intr-o procedura legala, avocatul isi asuma obligatii de
diligenta.
(2)Avocatul trebuie sa asiste si sa reprezinte clientul cu
competenta profesionala prin folosirea cunostintelor juridice adecvate,
abilitatilor practice specifice si prin pregatirea rezonabil necesara
pentru asistarea sau reprezentarea concreta a clientului.
(3)Avocatul este obligat sa se abtina sa se angajeze ori de cate ori
nu poate acorda o asistenta si reprezentare competente.
(4)Asistarea si reprezentarea clientului impun diligenta
profesionala adecvata, pregatirea temeinica a cauzelor, dosarelor si
proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experientei si
crezului sau profesional.
(5)In situatii si imprejurari care prezinta caracter de urgenta
pentru salvgardarea si/sau protejarea drepturilor si intereselor
clientului, avocatul poate asista si angaja clientul chiar si in masura
in care in acel moment nu poseda o competenta profesionala adecvata cu
natura cauzei, daca prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor si
intereselor clientului. In astfel de situatii avocatul se va limita doar
la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstantele si
cu prevederile legale.
(6)Competenta profesionala adecvata presupune analiza si cercetarea
atenta a imprejurarilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor
juridice incidente la situatia de fapt, pregatirea adecvata si adaptarea
permanenta a strategiei, tacticilor, tehnicilor si metodelor specifice
in raport de evolutia cauzei, a dosarului sau a lucrarii in care
avocatul este angajat.
Art. 139
(1)Avocatul isi va reprezenta clientul cu diligenta unui bun
profesionist, in limitele legii.
(2)Avocatul se va abtine ca intentionat:
a)sa ignore obiectivele si scopurile reprezentarii stabilite de
catre client, astfel incat sa esueze in atingerea lor prin mijloace
rezonabile, permise de lege si de statutul profesiei;
b)sa prejudicieze un client pe durata relatiilor profesionale.
(3)Avocatul va actiona cu promptitudine in reprezentarea clientului,
potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este tinut sa actioneze exclusiv
in obtinerea de avantaje pentru clientul sau in confruntarea cu
adversarii. Strategiile si tacticile stabilite de avocat trebuie sa
conduca activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor
profesionale in favoarea clientului.
(4)Avocatul este obligat sa respecte secretul profesional in
privinta strategiilor, tacticilor si actiunilor preconizate si
desfasurate pentru client.
(5)Avocatul va tine permanent sub control gradul sau de ocupare
profesionala si extraprofesionala, astfel incat sa poata trata adecvat
fiecare cauza, potrivit cu natura imprejurarilor si specificul cauzei.
El va fi tinut sa refuze un client, ori de cate ori este constient ca nu
poate oferi clientului cu promptitudine serviciul profesional
solicitat.
(6)Neglijarea cauzelor clientului, absenta nejustificata in mod
repetat, fara asigurarea unei substituiri legale si competente cu
acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinara.
(7)Avocatul va trata cu respect si curtoazie orice persoana
implicata in procedurile legale in care asista sau reprezinta clientul
si se va abtine de la metode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte
parti, daca acestea sunt evident indiferente si irelevante intereselor
clientului reprezentat.
Art. 140
(1)In activitatea de consiliere, avocatul va actiona cu tact si
rabdare pentru a infatisa si a explica clientului toate aspectele
cazului in care il asista si/ sau il reprezinta pe client. Avocatul va
cauta sa foloseasca cel mai potrivit limbaj in raport de starea si
experienta clientului, pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta
si completa asupra situatiei sale juridice.
(2)Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili
scopul, modalitatile si finalitatea consilierii, precum si solutiile
tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenta
si reprezentarea clientului.
(3)Avocatul va respecta optiunile clientului in ceea ce priveste
scopul si finalitatea asistentei si reprezentarii, fara a abdica de la
independenta si crezul sau profesional.
(4)Avocatul se va consulta permanent cu clientul in legatura cu
strategia, mijloacele tehnice si tactice adoptate pentru atingerea
scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat sa
urmeze acele tehnici si proceduri legale indicate arbitrar de client si
pastreaza responsabilitatea pentru acestea, in masura in care clientul a
fost rezonabil informat asupra costurilor si consecintelor posibile ale
acestor tehnici si proceduri.
Art. 141
(1)Consilierea si reprezentarea unui client il obliga pe avocat sa
priveasca speta respectiva dintr-o perspectiva proprie si sa acorde
clientului sfaturi dezinteresate. Sfatuirea clientului nu se rezuma la
expunerea unor prevederi legale, ci va avea in vedere si consecintele de
ordin moral, economic, social si politic care ar putea avea relevanta
in situatia respectiva.
(2)Ori de cate ori clientul propune un demers asupra caruia avocatul
apreciaza ca va avea consecinte legale negative, avocatul va atentiona
clientul cu privire la consecinte sau, dupa caz, va putea denunta
contractul de asistenta juridica.
Art. 142
(1)In cazul in care avocatul asista/reprezinta in comun mai multi
clienti pe tot parcursul reprezentarii, se va consulta permanent cu
fiecare dintre clientii reprezentati in comun in ceea ce priveste
deciziile care trebuie adoptate si motivele determinante in adoptarea
acestora, astfel incat fiecare client sa poata lua propriile decizii, in
baza unor informatii complete.
(2)Avocatul poate initia demersuri pentru o consiliere comuna a
partilor aflate in conflict in incercarea de a rezolva relatia dintre
clientii respectivi intr-un mod amiabil si profitabil tuturor.
(3)Reprezentarea comuna nu diminueaza dreptul fiecarui client
rezultat din relatia client-avocat. Fiecare dintre clientii comun
reprezentati are dreptul la o reprezentare loiala si diligenta de catre
avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului si
toate drepturile prevazute de lege pentru cazul fostilor clienti. Intre
clientii reprezentati in comun, regula confidentialitatii nu se aplica.
Art. 143
(1)Avocatul poate evalua o situatie cu relevanta pentru clientul sau
in folosul unei terte persoane daca:
a)avocatul este indreptatit sa considere ca evaluarea este
compatibila cu alte aspecte ale relatiei client-avocat;
b)are acceptul clientului.
Art. 144
(1)Avocatul va oferi clientului o opinie legala, onesta cu privire
la consecintele de fapt si juridice ale cazului investigat, in limitele
informatiilor furnizate de client.
(2)Folosirea de catre client a opiniilor si sfatului avocatului, in
scopuri ilegale, fara cunostinta avocatului care a oferit opinia sau
sfatul respective, nu face avocatul responsabil in legatura cu actiunea
si scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat sa se abtina
de la asistarea si sfatuirea constienta a unui client in activitati
infractionale.
(3)Un avocat este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la
asistarea si reprezentarea clientului, in cazul in care, actiunile si
scopurile clientului, desi aparent legale la inceputul asistentei si/
sau reprezentarii, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind
infractionale.
Art. 145
(1)Avocatul are obligatia sa informeze rezonabil clientul in
legatura cu situatie curenta a asistentei si reprezentarii si de a
raspunde cu promptitudine oricaror solicitari de informare din partea
clientului.
(2)Avocatul va explica clientului imprejurarile cauzei, situatia
curenta, posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate, in mod
rezonabil, corespunzator cu imprejurarile concrete ale cazului.
(3)Avocatul nu este tinut sa informeze clientul in masura in care
s-a convenit prealabil acest lucru. In cazul in care clientul este o
persoana juridica, obligatia avocatului este de a informa exclusiv
reprezentantii legali sau persoanele expres desemnate in contract in
acest scop. Informarea facuta de avocat acestor persoane este
considerata o informare valabila a clientului in sensul prezentului
articol.
Art. 146
Avocatul este obligat sa comunice clientului informatiile pe care le
detine in legatura cu cazul acestuia chiar si in situatia in care
comunicarea lor ar contraveni interesului sau personal.
Art. 147
(1)In toate cazurile in care avocatul este insarcinat sa asiste un
client el poate sa conduca discutiile doar in prezenta clientului sau
ori numai cu acordul acestuia.
(2)In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt
avocat, avocatul nu poate angaja discutii cu acesta, fara acordul
prealabil al confratelui sau.
Art. 148
(1)Avocatul va tine distinct evidenta bunurilor apartinand
clientilor sai sau unor terte parti, care i-au fost incredintate in
legatura cu exercitarea profesiei.
(2)Fondurile financiare vor fi pastrate in conturi distincte,
deschise la o institutie financiara legal constituita si autorizata sa
functioneze, potrivit legii.
(3)Evidenta distincta a celorlalte categorii de bunuri va fi
pastrata de catre avocat intr-o maniera care sa confere siguranta
mentinerii identitatii acestora.
(4)Fondurile financiare nu vor fi in mod obligatoriu pastrate in
conturi deschise la institutii financiare atunci cand legea sau o
hotarare judecatoreasca permit pastrarea lor intr-o alta modalitate.
(5)Avocatul va tine o evidenta contabila completa a fondurilor
financiare si a celorlalte tipuri de bunuri incredintate si va pastra
documentele respective pe o perioada de 10 ani dupa incetarea
contractului de reprezentare cu clientul.
(6)In cazul in care primeste fonduri financiare sau alte bunuri care
au legatura cu un client sau cu un tert, avocatul este obligat sa-i
notifice pe acestia, in scris si de indata.
(7)Cu exceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei intelegeri
cu clientul, avocatul este obligat ca imediat dupa primirea bunurilor sa
le predea clientului sau, dupa caz, tertei persoane indreptatite sa
primeasca bunurile respective si, la solicitarea clientului sau a tertei
persoane, sa puna la dispozitia acestora evidenta contabila pe care a
efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.
Art. 149
Daca exista riscul ca un client sa dea fondurilor detinute de avocat
o astfel de destinatie incat avocatul sa nu isi mai poata incasa
onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retentie asupra acestora
pentru acoperirea onorariului datorat. Aceasta prevedere nu da dreptul
avocatului sa retina fonduri in scopul de a constrange clientul sa-i
accepte pretentiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face
obiectul disputei va trebui in acest caz depozitata intr-un cont
special, iar avocatul va trebui sa propuna in cel mai scurt timp
clientului solutii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu,
in limitele legii si ale statutului profesiei. Partea din fonduri care
nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de indata
transferata acestuia.
Art. 150
Avansurile de onorariu si avansurile de cheltuieli care se
anticipeaza a fi efectuate de catre avocat in interesul cauzei vor avea
acelasi regim ca si bunurile apartinand clientilor pana la momentul in
care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de
onorariu sau va inregistra cheltuiala care sa justifice avansul platit
de client in acest scop, cu exceptia cazului in care clientul le
stabileste un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul il
stabileste referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi in
mod obligatoriu returnate de catre avocat acestuia la incetarea
contractului daca pana la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat
activitatile pentru care i se platise anticipat onorariu sau nu va fi
inregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client in acest
sens.
Art. 151
Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea,
cu acordul clientului, sa plaseze lichiditatile incredintate de catre
client in conturi bancare purtatoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin
clientului.
Art. 152
(1)In afara cazurilor prevazute de lege sau de parti, contractul de
asistenta juridica inceteaza prin renuntarea unilaterala a clientului
sau, dupa caz, a avocatului.
(2)Incetarea contractului prin renuntarea unilaterala a clientului
sau a avocatului nu exonereaza pe client de plata onorariului cuvenit
pentru serviciile prestate, precum si pentru acoperirea cheltuielilor
efectuate de avocat in interesul clientului.
Art. 153
(1)Avocatul care este solicitat intr-o cauza in curs de rezolvare
trebuie sa verifice daca unul sau mai multi confrati au fost in
prealabil angajati.
(2)Avocatul care accepta sa succeada unui confrate trebuie ca,
inainte de a se angaja, sa ii aduca la cunostinta aceasta imprejurare.
Art. 154
(1)In oricare caz de incetare a mandatului, avocatul are obligatia
sa ia in timp util si in mod rezonabil masuri potrivite pentru apararea
intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui
timp suficient clientului pentru a-si angaja un alt avocat, predarea
documentelor si a bunurilor la care clientul este indreptatit si
instiintarea organelor judiciare.
(2)In cazul in care clientul datoreaza avocatului restante din
onorarii si din cheltuielile facute in interesul acestuia, avocatul are
drept de retentie asupra bunurilor incredintate, cu exceptia
inscrisurilor originale care i-au fost puse la dispozitie.
&3:
Asistenta judiciara
Art. 155
(1)Barourile vor organiza serviciile de asistenta judiciara, care
vor functiona pe langa fiecare instanta de judecata si organ de urmarire
penala din circumscriptia lor.
(2)Asistenta judiciara va fi coordonata de catre un membru al
consiliului baroului. Consiliul baroului va desemna un responsabil
dintre avocatii definitivi pentru fiecare localitate in care
functioneaza o instanta de judecata.
(3)Cheltuielile privind organizarea serviciilor de asistenta
judiciara vor fi prevazute distinct in bugetul baroului si vor fi
finantate din fondurile prevazute la art. 69 din Lege.
Art. 156
(1)Serviciile de asistenta judiciara vor asigura si apararea
gratuita, in cazurile prevazute la art. 68 alin.
(2) din Lege, pe
baza aprobarii date de catre decanul baroului.
(2)Avocatul delegat pentru asigurarea apararii gratuite are
drepturile si obligatiile prevazute de Lege si statutul profesiei si isi
indeplineste insarcinarea primita in interesul beneficiarului
gratuitatii.
(3)Pentru situatii prevazute in legi speciale privind apararea unor
categorii de persoane, cheltuielile suportate de barou pentru
organizarea apararii gratuite vor fi desocotite cu autoritatile si
institutiile competente prin aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor
art. 69 din Lege.
Art. 157
(1)Acordarea asistentei judiciare obligatorii in cazurile prevazute
de lege se face numai ca urmare a unei comunicari scrise din partea
instantei, a organului de urmarire sau de cercetare penala ori a
organului administratiei publice locale, adresata serviciului de
asistenta judiciara organizat, in fiecare localitate, de catre consiliul
baroului.
(2)In cazul in care se solicita acordarea asistentei judiciare
gratuite de catre organele prevazute la alin.
(1), decanul solicita
comunicarea datelor esentiale despre natura cauzei si, dupa caz,
evaluarea sumara a obiectului material al acesteia pentru a se putea
stabili onorariul de avocat care va fi suportat de partea care ar cadea
in pretentii. In aceleasi conditii se va proceda si atunci cand decanul
incuviinteaza acordarea asistentei judiciare gratuite la cererea unui
justitiabil.
(3)Prin decizie decanul poate delega atributiile prevazute la alin.
(2)
unui consilier al baroului.
(4)Decanul desemneaza avocatul care urmeaza sa acorde asistenta
judiciara. Avocatul desemnat poate refuza aceasta sarcina numai pentru
motive intemeiate.
(5)Avocatul desemnat urmeaza sa isi indeplineasca insarcinarea in
conditiile prevazute la art. 69 din Lege.
Art. 158
Obligatiile avocatului desemnat sa acorde asistenta judiciara
obligatorie inceteaza in momentul in care in cauza se prezinta un avocat
ales. Avocatul inlocuit are dreptul la incasarea onorariului cuvenit
pentru prestatiile efectuate pana la data incetarii insarcinarii.
Art. 159
Avocatul care acorda asistenta judiciara obligatorie are dreptul de a
incasa onorariul potrivit tarifelor stabilite de comun acord de
Ministerul Justitiei si U.N.B.R., in raport cu natura si cu dificultatea
cauzelor.
Art. 160
(1)Serviciile de asistenta judiciara isi desfasoara activitatea in
spatiile puse la dispozitie gratuit de Ministerul Justitiei, situate in
sediile instantelor judecatoresti, conform art. 36 din Lege.
(2)Cheltuielile privind amenajarea si intretinerea spatiilor aflate
in situatia prevazuta de art. 36 din Lege sunt prevazute distinct in
bugetul fiecarui barou.
Art. 161
(1)Asistenta judiciara gratuita poate fi retrasa de catre decanul
baroului, daca se dovedeste ca a fost obtinuta fara prezentarea starii
materiale reale a partii ori daca aceasta stare s-a ameliorat si permite
plata onorariului.
(2)In conditiile legii, remuneratia cuvenita avocatului va fi
suportata de partea care a obtinut ilicit asistenta judiciara gratuita.
Sectiunea
3: Relatiile dintre avocati
&1:
Confraternitatea si respectul reciproc
Art. 162
(1)Relatiile dintre avocati sunt bazate pe incredere si respect
reciproc si impun un comportament adecvat mentinerii reputatiei
profesiei.
(2)Avocatul nu poate comunica autoritatilor jurisdictionale acte,
note sau alte documente, fara ca acestea sa nu fi fost comunicate
avocatului partii adverse, cu exceptia cazurilor in care legea prevede
altfel.
(3)Avocatul nu poate sa divulge sau sa supuna instantelor o
propunere de solutionare a cauzei, facuta de partea adversa sau de catre
avocatul acesteia, fara o autorizare expresa din partea avocatului
partii adverse.
(4)Avocatul nu trebuie, in nici un moment, sa prezinte cu buna
stiinta o informatie falsa ori sa induca in eroare.
Art. 163
(1)Avocatul nu poate nici sa pretinda si nici sa accepte din partea
unui alt avocat sau din partea vreunui tert un onorariu, un comision sau
vreo alta compensatie pentru faptul ca a recomandat un avocat unui
client sau ca a trimis un client la un avocat.
(2)Avocatul nu poate varsa nimanui un onorariu, un comision si nici
vreo alta compensatie in contrapartida pentru ca i-a fost procurat un
caz.
(3)Nu intra sub incidenta alin.
(1) si
(2) cazurile in care
in raporturile de conlucrare profesionala se practica onorarii
retrocedate pentru incredintarea partiala sau totala a unei cauze.
&2:
Concurenta profesionala
Art. 164
(1)Avocatii sunt obligati sa isi exercite activitatea cu
buna-credinta, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor
clientilor si a cerintelor concurentei loiale.
(2)Constituie concurenta profesionala neloiala orice act sau fapt
contrar uzantelor cinstite in activitatea avocatiala. Este considerata
ca fiind contrara uzantelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale
sau frauduloase pentru a elimina de pe piata sau a afecta pozitia
avocatilor concurenti pe piata.
Art. 165
(1)Este interzisa concurenta neloiala savarsita prin:
a)racolarea de personal, respectiv oferta agresiva de angajare a
avocatilor asociati, colaboratori sau salarizati ori a altor angajati
cheie a unui concurent;
b)racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor
persoane;
c)divulgarea, achizitionarea sau folosirea unei informatii
confidentiale de catre un avocat sau de catre colaboratori ori angajati
ai acestuia, fara consimtamantul detinatorului legitim si intr-un mod
contrar uzantelor cinstite;
d)incheierea de contracte prin care un avocat asigura serviciile
sale unui client in mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalti
avocati prin preturi reduse, fie pentru a determina clientul sa racoleze
si alti clienti pentru avocatul in cauza;
e)comunicarea sau raspandirea in public de catre un avocat de
afirmatii asupra firmei sale sau activitatii acesteia, menite sa induca
in eroare si sa ii creeze o situatie de favoare in dauna unor
concurenti;
f)comunicarea, chiar facuta confidential, sau raspandirea de catre
un avocat de afirmatii mincinoase relative la un concurent sau asupra
serviciilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al
activitatii avocatului concurent;
g)oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de
daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului
unui avocat pentru ca acestia sa divulge informatii confidentiale sau
procedeele de lucru, pentru a cunoaste sau a folosi clientela
concurentului ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta
persoana in dauna unui concurent;
h)deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legaturilor
stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la
acel avocat;
i)concedierea sau atragerea unor asociati, colaboratori sau
salariati ai unui avocat in scopul infiintarii unei entitati concurente
care sa capteze clientii acelui avocat sau angajarea asociatilor,
colaboratorilor sau salariatilor unui avocat in scopul dezorganizarii
activitatii sale.
(2)Savarsirea unor fapte de concurenta neloiala dintre cele expuse
la alin.
(1), precum si savarsirea in concurs a mai multor astfel de
fapte constituie abatere disciplinara grava pentru toti avocatii
participanti.
Art. 166
Este interzisa, sub sanctiunile prevazute de art. 73 din Lege,
savarsirea urmatoarelor fapte de concurenta neloiala:
a)folosirea fara drept a unei firme, denumiri, embleme sau marci de
natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau
o alta forma asociativa de exercitare a profesiei;
b)punerea in circulatie de produse, servicii sau publicatii, cu
continut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului si
induc in eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat;
c)producerea in orice mod, punerea in circulatie, depozitarea,
oferirea spre vanzare sau vanzarea unor servicii sau publicatii purtand
mentiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat
ori alte tipuri de proprietate intelectuala, in scopul de a-i induce in
eroare pe ceilalti avocati si pe clienti.
Art. 167
Sunt interzise, sub sanctiunea prevazuta de art. 73 alin.
(1)
lit. e) din Lege:
a)incheierea intre avocati de acorduri privind impartirea pietei
serviciilor profesionale.
b)participarea, in mod concertat, prin oferte trucate la licitatii
sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achizitionarea de
servicii profesionale avocatiale;
c)limitarea sau impiedicarea accesului la clientela si a libertatii
exercitarii concurentei profesionale oneste intre avocati.
Art. 168
Aplicarea sanctiunii disciplinare in cazurile prevazute de art. 165 -
167 din prezentul statut, nu exclude dreptul celui prejudiciat, la
repararea, in conditiile legii, prejudiciului cauzat.
Sectiunea
4: Formele de exercitare a profesiei
&1:
Dispozitii generale
Art. 169
(1)Avocatul poate exercita profesia intr-una din urmatoarele forme:
a)cabinet individual;
b)cabinetul asociat;
c)societatea civila profesionala;
d)societatea civila profesionala cu raspundere limitata.
(2)In cadrul formelor de exercitare prevazute la alin.
(1) isi
pot exercita profesia si avocati colaboratori, in baza unui contract de
colaborare, sau avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare
in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si ale prezentului
statut.
Art. 170
(1)Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a
unui patrimoniu profesional si/sau a unor salariati. Fiecare cabinet
isi pastreaza individualitatea in raport cu clientii.
(2)Avocatii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenta juridica
unor clienti cu interese contrare.
(3)Cabinetele grupate se individualizeaza printr-o denumire
specifica care cuprinde numele fiecarui titular de cabinet, urmat de
sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU -
Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de
avocat grupate")
(4)Contractul de grupare a cabinetelor individuale se incheie in
forma scrisa, conform anexei nr. XI la prezentul statut.
Art. 171
(1)Avocatul este liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment
optiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevazute
de lege.
(2)Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma in
oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevazute la art. 169
alin.
(1) din prezentul statut, fara a intra in lichidare, cu
respectarea prevederilor legii si prezentului statut.
(3)Transformarea se poate realiza separat sau deodata cu
reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune,
absorbtie, divizare totala sau divizare partiala (desprinderea unei
parti din patrimoniul de afectatiune profesionala astfel cum acesta este
reflectat in evidentele financiar-contabil ale formei de exercitare a
profesiei supusa divizarii partiale).
(4)In cazul transformarii unei forme de exercitare a profesiei,
avocatii titulari ai cabinetelor individuale, avocatii asociati ai
cabinetelor asociate, ai societatilor civile profesionale si ai
societatilor civile profesionale cu raspundere limitata pot aporta
cota-parte indiviza din patrimoniul de afectatiune profesionala, astfel
cum acesta este reflectat in evidentele financiar-contabile ale formei
de exercitare a profesiei care se transforma, intocmind in acest scop
actele financiar-contabile de transfer catre forma de exercitare a
profesiei in care au optat sa se transforme. Aporturile transferate se
vor opera la valoarea nominala reflectata in evidentele
financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se
transforma.
(5)In oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul isi
va incepe activitatea dupa obtinerea aprobarilor din partea consiliului
baroului.
(6)Avocatul este obligat sa instiinteze in scris baroul din care
face parte despre orice modificare intervenita in forma de exercitare a
profesiei, in cazurile de instrainare prin acte intre vii a formelor de
exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum si in cazul
transformarii sau reorganizarii formelor de exercitare a profesiei in
conditiile prevazute in prezentul articol.
Art. 172
(1)Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse
urmatoarelor principii:
a)patrimoniul comun este afectat exclusiv activitatii profesionale
si are regimul patrimoniului de afectatiune profesionala;
b)titularul cabinetului individual si avocatul asociat nu pot presta
activitati profesionale in afara formei de exercitare a profesiei
pentru care au optat;
c)avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea
de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;
d)avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau
de avocat salarizat in cadrul profesiei;
e)avocatul salarizat in interiorul profesiei si avocatul colaborator
nu pot activa, in aceeasi calitate, in mai multe forme de exercitare a
profesiei;
f)avocatul colaborator si avocatul salarizat in interiorul profesiei
nu au drept la clientela proprie;
g)obligatia de a comunica de indata baroului, in scris, modificarile
privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului cat
si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor
asociate, societatilor civile profesionale sau al societatilor civile
profesionale cu raspundere limitata;
h)formele de exercitare a profesiei se individualizeaza prin
denumire, conform prevederilor Legii si ale prezentului statut. In cazul
tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se
pot utiliza, la alegere, denumirea si numele formei de exercitare a
profesiei din tara sau din strainatate.
(2)In cazul societatilor civile profesionale si al societatilor
civile profesionale cu raspundere limitata, conventia de instrainare a
formelor de exercitare a profesiei de avocat, incheiata in conditiile
prevazute de Lege, are ca obiect, exclusiv, parti detinute de asociati.
(3)In toate cazurile de instrainare a formelor de exercitare a
profesiei de avocat contractele incheiate de transmitator cu avocatii
stagiari raman in fiinta pe durata convenita si se preiau de catre
dobanditor daca in persoana acestuia se verifica conditiile prevazute de
Lege si statut.
Art. 173
Intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de
conlucrare profesionala. Conventia de conlucrare profesionala se
inregistreaza la barou. Regulile privind publicitatea profesionala
prevazute in prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
Art. 174
(1)Toate neintelegerile dintre avocati privind formele de exercitare
a profesiei se rezolva pe cale amiabila; in cazul in care
neintelegerile nu se solutioneaza pe cale amiabila, avocatul este
obligat sa ceara concilierea decanului baroului, in conditiile prevazute
de prezentul statut.
(2)Daca prin conciliere nu se stinge litigiul dintre parti, avocatul
este obligat sa recurga la arbitrajul reglementat in prezentul statut.
Arbitrii pot fi numai avocati definitivi din baroul respectiv, cu cel
putin 10 ani vechime in profesie.
(3)Oficiul de arbitrare este gratuit.
(4)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fara o
justificare intemeiata.
(5)Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui
oficiu, iar daca cererea este justificata, decanul va desemna un alt
arbitru.
Art. 175
Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal
auxiliar. Este interzisa angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu
studii juridice superioare.
Art. 176
(1)Cererea de inregistrare, modificare, transformare, reorganizare,
transmitere, incetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei
se depune la barou. Cererea va fi insotita in mod obligatoriu de copie
de pe toate inscrisurile doveditoare.
(2)Cererea se solutioneaza de catre consiliul baroului potrivit
Legii.
(3)Consiliul baroului poate delega unui consilier pentru verificarea
conditiilor prevazute de lege si statut cu privire la solutionarea
cererilor.
(4)Cererea poate fi respinsa in cazul in care se incalca
dispozitiile legii si statutului profesiei.
(5)Cererea de exercitare a profesiei in asociere cu un avocat aflat
intr-o situatie de interdictie a dreptului de exercitare a profesiei va
fi analizata in raport cu prevederile legii care reglementeaza
interdictia si ale prezentului statut.
Art. 177
(1)Conventiile de colaborare incheiate de avocat potrivit art. 6 din
Lege vor asigura independenta profesionala, patrimoniala si deontologia
profesiei de avocat. Verificarea indeplinirii acestor conditii este de
competenta consiliului baroului.
(2)In desfasurarea activitatilor prevazute la art. 3 din Lege,
avocatul decide unilateral in alegerea notarilor publici, expertilor,
traducatorilor, executorilor judecatoresti si a altor specialisti cu
care poate sa colaboreze.
(3)Colaborarile avocatului in conditiile art. 6 din Lege se vor
desfasura cu respectarea de catre avocat a prevederilor prezentei Legi
si ale statutului profesiei.
Art. 178
Decizia poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R. de catre persoana
interesata, in termen de 15 zile de la comunicare.
&2:
Cabinetul individual de avocat
Art. 179
(1)In cabinetul individual de avocat isi exercita profesia un avocat
definitiv titular, singur sau impreuna cu avocati colaboratori.
Cabinetul individual de avocat se infiinteaza in baza actului de
infiintare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou si
intocmit conform anexei nr. XXVIII la prezentul statut.
(2)Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si
avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare
incheiat in forma scrisa. Contractul va cuprinde, in mod obligatoriu,
mentiunile prevazute in anexa nr. IX la prezentul statut.
Art. 180
(1)Cabinetul individual este individualizat prin denumire care
cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat
(exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de
avocat").
(2)Denumirea poate figura pe firma cabinetului si se utilizeaza in
actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut.
(3)Denumirea cabinetului poate fi pastrata si dupa decesul
titularului cu acordul tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in
forma autentica.
(4)Dobanditorul denumirii transmise conform alin.
(3) va proceda
la instiintarea baroului si este indrituit sa informeze publicul
referitor la schimbarea intervenita cu privire la titularul cabinetului.
&3:
Cabinetele asociate de avocati
Art. 181
(1)Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in
comun a profesiei. Asocierea nu poate restrange drepturile avocatilor
asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si obligatiilor
aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet
intrat in asociere.
(2)Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in
numele asocierii din care fac parte.
(3)Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare.
(4)Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca
unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.
Art. 182
(1)Cabinetele asociate de avocati se individualizeaza prin denumire
care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de
avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de
avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat
asociate").
(2)Dispozitiile alineatelor
(2) -
(4) ale art. 180 din
prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
Art. 183
Dispozitiile art. 181 - 182 din prezentul statut se aplica in mod
corespunzator si in cazul asocierii unui cabinet individual cu o
societate civila profesionala. In acest caz denumirea asocierii va
cuprinde denumirea societatii civile profesionale urmata de denumirea
cabinetului individual asociat si de sintagma in asociere (exemplu: "ION
IONESCU - Societate civila de avocati, ION POPESCU - Cabinet de avocat,
- in asociere").
Art. 184
Conventiile de asociere prevazute la art. 181 si art. 183 din
prezentul statut se incheie in forma scrisa si vor cuprinde, in mod
obligatoriu, mentiunile din anexa nr. XXIX la prezentul statut, aplicate
in mod corespunzator.
&4:
Societatea civila profesionala
Art. 185
(1)Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai
multi avocati definitivi care contribuie in natura si/sau in numerar la
constituirea unui patrimoniul de afectatiune in vederea desfasurarii
activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in cadrul
societatii civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori,
fie in calitate de avocati salarizati in cadrul profesiei.
(2)Raportul civil se naste intre client si societatea civila
profesionala, serviciile profesionale urmand sa fie indeplinite de
oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a se cere
optiunea clientului.
Art. 186
(1)Societatea civila profesionala se individualizeaza printr-o
denumire specifica care cuprinde numele a cel putin unuia dintre
asociati, urmate de sintagma societate civila de avocati (exemplu: "ION
IONESCU - Societate civila de avocati" sau " IONESCU, POPESCU -
Societate civila de avocati").
(2)Dispozitiile alineatelor
(2) -
(4) ale art. 180 din
prezentul statut se aplica in mod corespunzator.
Art. 187
(1)Contractul de societate civila profesionala si statutul acesteia
sunt incheiate in forma scrisa intre avocatii asociati, potrivit legii
civile si cu respectarea anexelor nr. XII si XIII la prezentul statut.
(2)Societatea civila profesionala de avocati se poate reorganiza
prin absorbtie, fuziune, divizare totala sau divizare partiala
(desprindere).
(3)Divizarea se realizeaza prin impartirea patrimoniului de
afectatiune profesionala intre una sau mai multe forme de exercitare a
profesiei de avocat, care exista sau care iau, astfel, fiinta.
(4)Societatea civila profesionala nu inceteaza in situatia divizarii
partiale (desprindere) in cazul in care o parte din patrimoniul sau de
afectatiune profesionala se desprinde si se transmite catre o alta forma
de exercitare a profesiei de avocat, care exista sau care ia, astfel,
fiinta.
&5:
Societatea civila profesionala cu raspundere limitata
Art. 188
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este
constituita din doi sau mai multi avocati definitivi, are personalitate
juridica si patrimoniu propriu.
(2)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata va avea ca
obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat in conditiile
art. 3 din Lege.
(3)Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii
asociati, avocati colaboratori si avocati salarizati in interiorul
profesiei.
(4)Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii
civile profesionale cu raspundere limitata isi angajeaza raspunderea
profesionala numai in limitele capitalului social subscris si varsat.
Art. 189
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata se
individualizeaza printr-o denumire specifica care cuprinde numele a cel
putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila de
avocati cu raspundere limitata (exemplu: "ION IONESCU - Societate civila
de avocati cu raspundere limitata" sau "IONESCU, POPESCU - Societate
civila de avocati cu raspundere limitata").
(2)Dispozitiile alineatelor
(2) -
(4) ale art. 180 se aplica
in mod corespunzator.
Art. 190
(1)Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu
raspundere limitata sunt incheiate in forma scrisa, cu respectarea
anexelor nr. XIV si XV la prezentul statut. Actul constitutiv se incheie
in forma autentica atunci cand printre bunurile subscrise ca aport la
capitalul social se afla un bun imobil.
(2)Statutul societatii civile profesionale cu raspundere limitata va
cuprinde:
a)numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data
nasterii si domiciliul asociatilor;
b)data dobandirii calitatii de avocat si data definitivarii in
profesie a avocatilor asociati;
c)denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;
d)capitalul social, integral varsat, cu mentionarea aportului
fiecarui asociat, in industrie, in bani sau in natura ori de clientela,
valoarea aporturilor in industrie, in natura sau in clientela precum si
modul evaluarii lor; aportul in numerar la formarea capitalului social
nu va putea fi inferior echivalentului in lei al sumei 3.000 EURO;
e)numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul
partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau,
respectiv participarea la beneficii si pierderi a fiecarui asociat;
f)asociatii care reprezinta si administreaza societatea impreuna cu
puterile ce li s-au conferit; daca sunt mai multi administratori si ei
formeaza un consiliu de administratie, se vor preciza regulile de
organizare si functionare ale acestui organism;
g)reguli privind transmiterea partilor sociale si conditiile de
retragere a asociatilor; h) durata societatii;
i)modul de transformare, reorganizare, dizolvare si lichidare,
inclusiv cu privire la situatia clientelei.
(3)Actul constitutiv si statutul societatii civile profesionale cu
raspundere limitata, incheiate in conditiile Legii si prezentului
statut, sunt guvernate de legea civila.
(4)Orice modificare a actului constitutiv si/sau statutului
societatii civile profesionale cu raspundere limitata se poate face
numai in scris, cu respectarea legii si a prezentului statut.
Art. 191
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata dobandeste
personalitate juridica la data inregistrarii ei la barou, in baza
deciziei emise de catre consiliul baroului in a carui raza teritoriala
se afla sediul sau principal.
(2)Dovada personalitatii juridice in raporturile cu tertii se va
face in baza unui certificat de inregistrare, intocmit conform anexei
nr. XVI la prezentul statut.
(3)Baroul va tine "Registrul de evidenta al societatilor civile
profesionale cu raspundere limitata" care are caracter public. Modelul
acestuia este specificat in anexa nr. XXX la prezentul statut.
Art. 192
Pot avea calitatea de asociati doi sau mai multi avocati definitivi
si aflati in exercitiul profesiei, inscrisi in acelasi barou sau in
barouri diferite. In acest caz societatea isi va stabili sediul
principal in circumscriptia unuia dintre barourile de apartenenta al
unuia dintre asociatii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea
societati se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul
principal al societatii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv in
scop de informare si catre toate barourile unde sunt inscrisi asociati
ai societatii civile profesionale cu raspundere limitata, altii decat
acela sau aceia care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor baroului de la
sediul principal al societatii.
Art. 193
(1)Capitalul social al societatii civile profesionale cu raspundere
limitata reprezentand echivalentul in lei al minimum 10.000 EURO se va
varsa la momentul constituirii societatii. Consiliul baroului unde va fi
inregistrata societatea este obligat sa verifice varsarea integrala a
capitalului social si, daca este cazul, a evaluarii aporturilor in
industrie, in natura sau in clientela.
(2)Nu va putea fi inregistrata de catre nici un barou o societate
civila profesionala cu raspundere limitata decat in conditiile varsarii
integrale a capitalului social.
(3)Clientela apartine societatii civile profesionale cu raspundere
limitata si nu avocatilor care au calitatea de asociati.
(4)In cazul transmiterii partilor sociale, retragerii sau decesului
unui asociat al unei societati profesionale cu raspundere limitata,
toate bunurile impreuna cu orice alte drepturi, inclusiv clientela,
aduse ca aport la capitalul societatii de catre respectivul asociat
raman proprietatea societatii, daca prin lege, actul constitutiv sau
statutul societatii nu se prevede altfel.
(5)Prevederile art. 181 alin.
(2),
(3) si
(4) se aplica
in mod corespunzator.
Art. 194
(1)Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este
condusa de adunarea generala a asociatilor. Activitatea executiva este
condusa de un avocat coordonator ales de majoritatea avocatilor
asociati.
(2)Adunarea generala se convoaca de catre oricare dintre asociati
prin orice mijloace care sa poata proba realizarea convocarii.
(3)Adunarea generala se va intruni la sediul principal al societatii
sau cu acordul unanim al asociatilor in orice alt loc.
Art. 195
(1)Hotararile adunarii generale se iau prin votul asociatilor
reprezentand majoritatea partilor sociale, cu exceptia cazurilor
prevazute in prezentul statut.
(2)Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actelor de
constituire este necesar acordul unanim al asociatilor.
Art. 196
(1)Avocatul coordonator va avea competentele stabilite prin actul
constitutiv si statutul societatii.
(2)Avocatul coordonator al societatii civile profesionale cu
raspundere limitata trebuie sa detina calitatea de avocati definitivi si
aflati in exercitiul profesiei si vor fi alesi dintre asociatii
societatii, pentru un mandat de 2 ani.
(3)Puterile avocatului coordonator vor fi stabilite prin actul
constitutiv al societatii.
Art. 197
Asociatii societatii civile profesionale cu raspundere limitata pot
hotari numirea unor cenzori sau a unui auditor.
Art. 198
(1)Asociatul care intentioneaza sa transmita partile sociale pe care
le detine intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata
este obligat sa notifice aceasta intentie cu minimum 30 de zile anterior
transmiterii, catre toti ceilalti asociati indicand persoana sau
persoanele catre care doreste sa transmita respectivele parti sociale si
pretul.
(2)Transmiterea catre terti nu poate fi efectuata fara acordul
unanim, exprimat in scris, al celorlalti asociati, sau daca in termenul
prevazut la alin.
(1) nici un asociat nu si-a exercitat dreptul de
preemtiune.
(3)Asociatii ramasi in societate au un drept de preemptiune la
dobandirea partilor sociale ale societatii cu privire la care exista
intentia de instrainare. Acest drept de preemtiune urmeaza sa fie
exercitat proportional cu cota de capital detinuta de fiecare dintre
asociatii ramasi si care intentioneaza sa dobandeasca respectivele parti
sociale.
Art. 199
(1)Asociatul se poate retrage oricand din societate cu conditia de a
notifica, in scris, celorlalti asociati intentia de retragere cu cel
putin 3 luni inainte.
(2)La implinirea termenului prevazut in notificare consiliul
baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificarile
corespunzatoare in evidentele sale.
(3)In caz de retragere, desocotirea dintre asociati se face in mod
amiabil, tinandu-se seama de prevederile din statutul societatii. In caz
de neintelegere sunt aplicabile dispozitiile privind arbitrajul din
prezentul statut.
Art. 200
In situatiile in care, din orice motive, in societate ramane un
singur asociat o perioada mai mare de 3 luni de zile, societatea intra
in lichidare, cu exceptia cazului in care asociatul ramas decide sa
continue activitatea sub forma cabinetului individual.
Sectiunea
5: Modalitatile de exercitare a profesiei
&1:
Dispozitii generale
Art. 201
Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat sunt:
a)avocat titular al cabinetului individual;
b)avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate;
c)avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocat;
d)avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale cu
raspundere limitata;
e)avocat colaborator;
f)avocat salarizat in interiorul profesie.
Art. 202
Avocatul exercita profesia de avocat, la alegere, numai intr-una din
modalitatile prevazute la art. 201 cu respectarea prevederilor art. 169
din prezentul statut.
&2:
Avocatul titular al cabinetului individual
Art. 203
(1)Intr-un cabinet individual exista un singur avocat titular care
poate exercita profesia singur sau impreuna cu avocati colaboratori.
(2)In situatia in care cabinetele individuale se asociaza, inceteaza
calitatea de avocat titular al cabinetului individual si se dobandeste
calitatea de avocat asociat. La incetarea asocierii, ca o consecinta a
incetarii formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de
avocati) inceteaza calitatea de avocat asociat si se redobandeste
calitatea de avocat titular al cabinetului individual.
&3:
Avocatul asociat
Art. 204
(1)Dobandeste calitatea de avocat asociat, dupa caz:
a)avocatul titular al cabinetului individual care se asociaza
potrivit art. 5 alin.
(3) din Lege;
b)avocatul asociat intr-o societate civila profesionala;
c)avocatul asociat intr-o societate civila profesionala cu
raspundere limitata;
d)avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformarii sau
reorganizarii formei de exercitare a profesiei careia i-a apartinut in
calitate de avocat titular al cabinetului individual sau in cadrul unor
cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate civila
profesionala.
&4:
Avocatul colaborator
Art. 205
(1)Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat
prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitiu a
profesiei de avocat.
(2)Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela proprie.
(3)Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre
avocatul colaborator si titularul cabinetului individual, sau
coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat.
Contractul va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile din anexa nr. IX la
prezentul statut, precum si clauze de formare profesionala initiala,
daca avocatul colaborator este stagiar. Orice clauza contrara legii sau
prezentului statut este socotita nescrisa.
Art. 206
(1)In lipsa unor dispozitii contractuale mai favorabile, contractul
de colaborare poate fi denuntat de oricare dintre parti prin
instiintarea celeilalte/celorlalte parti cu cel putin 3 luni inainte. In
cazul in care contractul este incheiat cu un avocat stagiar vor fi
observate dispozitiile din prezentul statut privind formarea
profesionala initiala.
(2)Desocotirea intre parti in cazul denuntarii unilaterale a
contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.
&5:
Avocatul salarizat in interiorul profesiei
Art. 207
(1)Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de
exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacra
activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia ii este
subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca.
(2)Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la
clientela proprie.
(3)Contractul de salarizare in interiorul profesiei se incheie in
forma scrisa intre avocatul salarizat si titularul cabinetului
individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei
de avocat. Contractul va cuprinde in mod obligatoriu mentiunile
cuprinse in anexa nr. X la prezentul statut, precum si clauze de formare
profesionala initiala, daca avocatul salarizat este stagiar. Orice
clauza contrara legii sau prezentului statut este socotita nescrisa.
(4)Dispozitiile art. 206 din prezentul statut se aplica in mod
corespunzator.
Capitolul IV - Integritatea profesiei de avocat
Sectiunea
1: Drepturile si indatoririle avocatilor
&1:
Drepturile avocatului
Art. 208
(1)Avocatul inscris in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a
profesiei are dreptul sa exercite activitatile specifice profesiei
potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic si
regulamentului baroului din care face parte.
(2)Persoana primita in profesia de avocat nu poate exercita profesia
decat dupa emiterea deciziei de primire in barou si inscrierea pe
Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.
Art. 209
(1)Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita
orice alte activitati specifice profesiei se naste din contractul de
asistenta juridica, in conformitate cu dispozitiile prezentului statut.
Contractul prevede in mod expres obiectul si limitele mandatului primit,
precum si onorariul stabilit.
(2)In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze
orice act specific profesiei, pe care il considera necesar pentru
promovarea drepturilor si intereselor legitime ale clientului.
Art. 210
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa isi
stabileasca sediul profesional numai in circumscriptia baroului in care
sunt inscrisi in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei,
oricare dintre avocatii titulari sau asociati.
(2)Avocatul isi exercita profesia la sediul principal, la sediile
secundare precum si la biroul/birourile de lucru avizate de consiliul
baroului.
(3)Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multe
birouri de lucru in orice localitate din circumscriptia sa.
Art. 211
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa isi
stabileasca sedii secundare in circumscriptiile barourilor din care nu
fac parte.
(2)Infiintarea sediilor secundare se aproba, la cerere, de consiliul
baroului in circumscriptia caruia urmeaza sa se deschida sediul
secundar. Cererea va mentiona: forma de exercitare a profesiei, adresa
sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocatii care isi vor
desfasura activitatea la sediul secundar si vechimea acestora in
profesie.
(3)Decizia de aprobare a cererii de infiintare a sediului secundar
se comunica baroului de la sediul principal.
(4)Decizia de respingere a cererii de infiintare a sediului secundar
poate fi atacata la Consiliul U.N.B.R., in termen de 15 zile de la
comunicare.
(5)In urma aprobarii cererii de infiintare a sediului secundar,
avocatul (avocatii) va achita taxa de inscriere si contributia la
bugetul baroului pe raza caruia functioneaza sediul secundar, separat de
taxele platite la baroul la care isi are sediul principal. Contributia
la fondul C.A.A. se achita de fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A.
de pe langa baroului la care este inscris sediul principal.
Art. 212
Avocatul are dreptul sa refuze contactul cu clientul in prezenta
reprezentantului organului de urmarire penala sau de cercetare penala
ori a oricarei autoritati publice, precum si in cazul in care exista ori
are cunostinta de un sistem de control al contactului cu clientul.
Art. 213
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa
utilizeze stampila pe care o vor aplica pe actele emise. Stampila va
cuprinde obligatoriu, urmatoarele mentiuni: Uniunea Nationala a
Barourilor din Romania, baroul din care avocatul face parte si denumirea
formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului din anexa nr. XXI
la prezentul statut.
(2)Actele oricarei forme de exercitare a profesiei poarta antet,
care va contine: denumirea acesteia, sediul profesional principal,
sediile secundare, birourile de lucru si, dupa caz, telefon, telefax,
adresa de internet si de e-mail, compunerea nominala a membrilor
acesteia, mentiuni privind raporturile de conlucrare si asociere
profesionala.
(3)Avocatii pot utiliza parafa profesionala. Aceasta va cuprinde
denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul,
numele si prenumele avocatului, precum si mentiunea "avocat stagiar"
sau "avocat definitiv", dupa caz, potrivit anexei nr. XXIII la
prezentului statut.
(4)Pentru actele intocmite conform art. 3 alin.
(1), lit. c) din
Lege, se aplica parafa al carei model este prevazut la anexa nr. XXIV
la prezentul statut.
&2:
Indatoririle avocatului
Art. 214
(1)Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta,
independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea,
moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii
esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia.
(2)Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea
sa profesionala, precum si in viata privata.
Art. 215
(1)Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi
desfasoara activitatea profesionala trebuie sa asigure pastrarea
secretului profesional.
(2)Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de
orice tip, in orice forma si pe orice suport, furnizate avocatului de
catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in legatura cu
care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice
documente redactate de avocat, care contin sau se fundamenteaza pe
informatiile sau datele furnizate de client in scopul acordarii
asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de
client.
(3)In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza
lucrarile numai la sediul profesional sau in spatiile avizate in acest
sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat si in
locuinta avocatului.
(4)Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile.
Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligatia sa se
opuna la perchezitionarea domiciliului, a sediului profesional
principal, secundar si al biroului de lucru, precum si la perchezitia
corporala, cu privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional
aflate in locurile susmentionate sau asupra sa.
(5)Avocatul este obligat sa se opuna si la ridicarea inscrisurilor
si bunurilor constand din acte si lucrari cu caracter profesional daca
nu sunt indeplinite conditiile art. 33 din Lege. Avocatul are obligatia
ca, de indata, sa incunostinteze despre cele intamplate pe decanul
baroului.
Art. 216
(1)Avocatul este obligat sa studieze temeinic cauzele ce i-au fost
incredintate, sa se prezinte la fiecare termen stabilit de instantele de
judecata, de organele de urmarire penala sau de alte institutii si sa
manifeste constiinciozitate si probitate pentru indeplinirea mandatului
incredintat.
(2)Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz
ce i se propune a fi incredintat, daca acesta nu corespunde crezului sau
profesional, cu exceptia dosarelor repartizate obligatoriu sau al
gratuitatilor. Pentru acelasi motiv, avocatul poate denunta unilateral o
prestatie in curs de executare, deja angajata.
(3)Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de
judecata, sa pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis sa
foloseasca expresii care ar putea leza instanta si participantii in
proces, atat in sedinta de judecata, cat si in afara acesteia.
(4)Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu
dificultatea cauzei, avocatul are obligatia sa depuna note de sedinta
sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea instantei de
judecata.
Art. 217
(1)Avocatul are obligatia sa acorde asistenta juridica obligatorie
si/sau gratuita. Cauzele vor fi repartizate cu precadere avocatilor
stagiari si tinerilor avocati, cu respectarea competentei profesionale
prevazute de Lege.
(2)Avocatii pensionari care continua activitatea nu vor fi
repartizati pentru asistenta judiciara obligatorie.
Art. 218
(1)Avocatul are obligatia sa se asigure pentru raspunderea
profesionala, in temeiul art. 40 din Lege.
(2)Prin "raspundere profesionala" se intelege acoperirea daunelor
efective suferite de client si rezultate din exercitarea profesiei cu
nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut si ale
regulilor deontologice.
(3)Asigurarea de raspundere profesionala cu caracter minim
obligatoriu, se incheie cu observarea urmatoarelor reguli:
a)avocatul stagiar se asigura pentru un risc asigurat in valoare de
minimum 3.000 euro anual;
b)avocatul definitiv se asigura pentru un risc asigurat in valoare
de minimum 6.000 euro anual.
(4)Asigurarea pentru raspundere profesionala va fi incheiata cel mai
tarziu pana la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se
incheie si va fi in mod obligatoriu reinnoita anual. Polita de
asigurare, a carei copie este certificata de avocat, va fi depusa la
secretariatul baroului cel mai tarziu la data de 28 decembrie a fiecarui
an.
(5)Societatea civila profesionala si societatea civila profesionala
cu raspundere limitata pot incheia asigurare profesionala in care sa fie
cuprinsi toti avocatii care isi exercita profesia in calitate de
asociati, colaboratori sau salarizati in interiorul profesiei.
(6)Primele de asigurare profesionala achitate de avocat, sau de
formele de exercitare a profesiei reprezinta cheltuieli profesionale
obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal in
curs, in conditiile legii.
(7)Neindeplinirea obligatiilor prevazute in prezentul articol atrage
neinscrierea in Tabloul anual al avocatilor cu drept de exercitare a
profesiei.
Art. 219
(1)Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei
are obligatia sa participe la sedintele acestora.
(2)Avocatul are obligatia sa participe la activitatile hotarate de
consiliul baroului si aduse la cunostinta prin convocare sau prin
anunturi afisate la sediile instantelor din circumscriptia baroului
respectiv.
(3)Absenta nejustificata de la activitatile prevazute la alin.
(1)
si
(2) constituie abatere disciplinara grava.
Art. 220
(1)In activitatea sa profesionala, avocatul poate folosi ca mijloc
de proba, copii de pe actele incredintate de client, pastrand actele
originale in vederea prezentarii la cererea instantei.
(2)La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale
care i-au fost incredintate, catre persoana de la care le-a primit. In
acest sens, avocatul va intocmi un proces-verbal semnat de client sau le
va expedia prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si cu
continut declarat.
Art. 221
(1)Avocatul are obligatia sa depuna toate diligentele necesare
pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredintat.
(2)In cazul in care avocatul este impiedicat sa indeplineasca
serviciul profesional, isi va asigura substituirea, inclusiv printr-un
avocat care isi desfasoara activitatea intr-o alta forma de exercitare a
profesiei, daca, in prealabil obtine acordul clientului in acest scop.
Modelul delegatiei de substituire este prevazut la anexa nr. V la
prezentul statut.
(3)Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are
dreptul la onorariul corespunzator activitatii depuse, in conditiile
intelegerii dintre avocati.
Art. 222
(1)Potrivit Legii, avocatul are obligatia sa achite, la termenul
stabilit, taxele si contributiile la formarea bugetului baroului, al
bugetului U.N.B.R. si al bugetului sistemului de asigurari al
avocatilor.
(2)Cuantumul, termenul de plata a taxelor si contributiilor
prevazute la alineatul precedent se stabileste prin decizie a baroului,
respectiv a Consiliului U.N.B.R., si se aduce la cunostinta avocatilor
inscrisi in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei in
maximum 15 zile de la data adoptarii acesteia. Contributiile catre
bugetul asigurarilor sociale nu pot fi mai mici decat suma stabilita de
Consiliul U.N.B.R. care va tine seama de cerinta acoperirii nevoilor
curente de plata ale C.A.A..
(3)La stabilirea contributiei avocatilor la bugetului baroului,
consiliul baroului va lua in considerare contributia la formarea
bugetului U.N.B.R. Contributia baroului la formarea bugetului U.N.B.R.
se vireaza lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., in contul
special constituit in acest scop.
(4)Depasirea termenului de plata a contributiilor prevazute de
prezentul articol atrage obligatia de plata a majorarilor de intarziere,
in cuantum de 0,5% pe zi de intarziere, aplicat la suma datorata.
Art. 223
Avocatul are obligatia sa poarte roba in fata tuturor instantelor
judecatoresti, in conditiile Legii. Modelul si caracteristicile robei
sunt cele descrise in anexa nr. XXV la prezentul statut.
Art. 224
(1)Avocatul are obligatia sa poarte insigna si sa detina legitimatie
de avocat, cu care se identifica in fata instantelor judecatoresti, a
organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii
jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a
organelor administratiei publice si a institutiilor publice, precum si
cu alte persoane juridice si fizice, inclusiv in fata avocatilor, cu
care intra in contact in exercitarea activitatilor sale.
(2)Modelul legitimatiei si al insignei de avocat sunt prevazute la
anexele nr. XXVI si nr. XXVII la prezentul statut.
Art. 225
(1)Avocatul are obligatia sa foloseasca atat in mod direct, cat si
indirect numai procedee oneste in scopul dobandirii clientelei.
(2)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei
sunt reglementate in paragraful 3 al prezentei sectiuni.
Art. 226
(1)Avocatul este obligat sa tina urmatoarele evidente:
a)contractele de asistenta juridica;
b)registrul de evidenta a contractelor de asistenta juridica, al
carui model este prezentat in anexa nr. XVII la prezentul statut;
c)registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu
privire la identitatea partilor, a continutului si a datei actelor, in
conditiile art. 3 alin.
(1), lit. c) din Lege, al carui model este
prezentat in anexa nr. XVIII la prezentul statut;
d)registrul de inregistrare a activitatilor fiduciare in conditiile
art. 3 alin.
(1), lit. g) din Lege, al carui model este prezentat in
anexa nr. XIX la prezentul statut;
e)registrul de inregistrare a partilor de interes, a partilor
sociale si/sau a actiunilor societatilor, in conditiile art. 3 alin.
(1),
lit. h) din Lege, al carui model este prezentat la anexa nr. XX la
prezentul statut;
f)evidentele cerute de legislatia fiscala.
(2)Consiliul baroului printr-un consilier delegat poate verifica
evidentele prevazute la alin.
(1), lit. b) - e), in vederea
stabilirii modului in care avocatul isi indeplineste obligatiile
stabilite de Lege, prezentul statut si statutul CA.A ..Nerespectarea, de
catre avocat, a prezentarii evidentelor solicitate reprezinta abatere
disciplinara.
(3)Verificarea evidentelor prevazute la alin.
(1) lit. a) se
face numai de decan sau inlocuitorul sau de drept, numai in cazul unei
anchete disciplinare, si daca exista acordul expres si prealabil al
clientului.
Art. 227
(1)Orice avocat care intra in conflict cu un alt avocat este obligat
sa il informeze pe decanul baroului, care va solutiona conflictul
potrivit regulilor prevazute la Sectiunea a 3-a din prezentul capitol.
(2)Conflictele avocatului cu magistratii sau cu alte autoritati
publice se aduc de indata de catre acesta la cunostinta decanului
baroului, care va decide asupra masurilor ce trebuie luate.
(3)In cazul in care un conflict intervenit intre avocati apartinand
unor barouri diferite nu a putut fi solutionat de decanii respectivelor
barouri, acestia desemneaza un al treilea decan. Conflictul va fi
solutionat prin acordul comun al celor trei decani sau al delegatilor
acestora, reuniti intr-o adunare deliberativa cu caracter colegial.
Decanii interesati vor supraveghea aplicarea solutiei date.
Art. 228
Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situatia
privind cheltuielile efectuate pentru indeplinirea serviciului
profesional ce i-a fost incredintat si a caror rambursare o solicita.
Art. 229
(1)Avocatul are obligatia sa se abtina de la exercitarea oricarei
activitati profesionale in cazul in care exista sau survine un conflict
de interese.
(2)Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara
grava.
&3:
Publicitatea formelor de exercitare a profesiei
Art. 230
(1)Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa
asigure publicului informatii cu privire la activitatea desfasurata de
acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, sa respecte secretul
profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta.
(2)Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mentiunile
laudative sau comparative si toate indicatiile referitoare la
identitatea clientilor sunt interzise.
(3)Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu
pot fi folosite ca reclama in scopul dobandirii de clientela.
Art. 231
(1)Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau
mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
a)plasarea unei firme;
b)anunturi de publicitate potrivit prezentului statut;
c)anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon;
d)invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte,
colocvii, etc. profesionale si de specialitate;
e)corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale;
f)adresa de Internet.
(2)Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate:
a)oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar
la domiciliul sau resedinta unei persoane, sau intr-un loc public;
b)propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o
forma de exercitare a profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil
solicitata in acest sens;
c)acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice,
realizate pe orice suport material precum si prin orice alt mijloc de
comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate.
Art. 232
(1)Firma trebuie sa aiba dimensiunile maxime de 40 X 60 cm si va fi
amplasata la intrarea imobilului si/sau a spatiului ocupat in care forma
de exercitare a profesiei isi are sediul profesional principal sau
secundar, ori birou de lucru.
(2)Firma cuprinde mentiunile prevazute de anexa nr. XXII la statut,
gravate pe suport metalic.
Art. 233
(1)Formele de exercitare a profesiei pot publica anunturi in mica
sau in marea publicitate numai in presa scrisa, cu ocazia stabilirii sau
a schimbarii sediului profesional, a sediului secundar si/sau a
biroului de lucru, precum si a modificarii formelor acestora.
(2)In cazul in care anuntul se face prin presa scrisa dimensiunile
sunt de maximum 6 x 9 cm.
(3)Anunturile publicate in anuarele profesionale privesc activitatea
formelor de exercitare a profesiei, numele si principalele domenii in
care avocatii isi desfasoara activitatea.
Art. 234
(1)Invitatiile si anunturile de participare la intruniri si
colocviile de specialitate pot mentiona denumirea formei de exercitare a
profesiei si baroul din care aceasta face parte.
(2)In vederea participarii la manifestarile mentionate la alin.
(1),
formele de exercitare a profesiei pot edita brosuri de prezentare
generala, ale caror forma si continut trebuie transmise, in prealabil,
consiliului baroului, in vederea autorizarii comunicarii acestora catre
public.
(3)Brosura de prezentare generala nu poate face referire la:
a)numele clientilor formei de exercitare a profesiei. Prin exceptie,
brosura poate indica doar numele clientilor care si-au dat acordul in
acest sens;
b)activitati care nu au legatura cu exercitarea profesiei.
(4)Formele de exercitare a profesiei pot difuza brosuri de
prezentare generala catre toate categoriile de public. Difuzarea poate
fi realizata numai de catre forma de exercitare a profesiei, fara
posibilitatea de a le depune in locurile publice sau de a le transmite
tertilor in vederea difuzarii, cu exceptia serviciilor postale.
Art. 235
(1)Corespondenta formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
a)numarul de telefon, telefax, adresa de Internet si adresa
electronica (e-mail);
b)indicarea sediului principal si, dupa caz, a sediului secundar
si/sau a biroului de lucru;
c)sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizata, in
prealabil, de consiliul baroului;
(2)Cartile de vizita profesionale ale avocatului ce isi desfasoara
activitatea in cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot
cuprinde mentiunile permise corespondentei, precum si titlul de asociat,
colaborator sau salarizat si, daca este cazul, titlurile stiintifice
si/sau profesionale dobandite in tara sau in strainatate.
Art. 236
(1)Formele de exercitare a profesiei pot avea adresa proprie de
Internet, care poate cuprinde mentiuni referitoare la activitatea
desfasurata, precum si cele permise corespondentei.
(2)Continutul si modul de prezentare a adresei de Internet se
avizeaza, in prealabil, de consiliul baroului si trebuie sa respecte
demnitatea si onoarea profesiei, precum si secretul profesional.
(3)Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu
caracter de reclama sau mentiune publicitara pentru un produs sau
serviciu diferit de activitatile prevazute de art. 3 alin.
(1) din
Lege.
(4)Adresa de Internet nu poate contine legaturi catre alte adrese de
Internet (link-uri) al caror continut ar fi contrar principiilor
esentiale ale profesiei de avocat.
(5)Pentru realizarea obiectivelor mentionate la alineatul
(4),
forma de exercitare a profesiei detinatoare a adresei de Internet
trebuie sa asigure in mod regulat vizitarea si evaluarea paginilor
proprii si a paginilor la care este permis accesul pe baza legaturilor
realizate prin intermediul adresei proprii si trebuie sa dispuna fara
intarziere eliminarea lor, daca continutul si forma acestora sunt
contrare principiilor esentiale privind exercitarea profesiei de avocat.
Art. 237
Nerespectarea obligatiilor prevazute de Lege si prezentul statut
privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat
constituie abatere disciplinara grava.
Sectiunea
2: Arbitrajul
&1:
Dispozitii generale
Art. 238
(1)Litigiile dintre avocati cu privire la relatiile profesionale,
precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare,
cele dintre asociati sau care privesc conlucrarea intre diferitele forme
de exercitiu a profesiei, vor fi supuse dispozitiilor din prezenta
sectiune.
(2)Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere in care va
expune obiectul litigiului, situatia de fapt, si temeiul de drept.
(3)Cererea va fi comunicata partii reclamate, care va fi invitata
sa-si precizeze, in scris, punctul de vedere.
&2:
Medierea
Art. 239
(1)Decanul baroului poate propune partilor o procedura de mediere si
le comunica numele mediatorului pe care l-a propus.
(2)Daca una din parti refuza medierea, litigiul nu va putea fi
solutionat decat prin procedura arbitrajului prevazuta de art. 242 si
urmatoarele din prezentul statut.
Art. 240
(1)Dupa ce partile au acceptat propunerea de mediere, decanul
baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare
de 3 luni. In cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare
sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 luna.
(2)Activitatea mediatorului este gratuita.
Art. 241
(1)Mediatorul poate proceda la consultarea partilor fie impreuna,
fie separat pentru a constata punctele asupra carora exista divergenta
si modalitatile in care interesele partilor pot fi conciliate.
(2)La sfarsitul medierii, mediatorul va redacta un proces - verbal
semnat si de parti in care va consemna concilierea acestora. In caz de
esec partial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde
pretentiile asupra carora partile au convenit sau, dupa caz, punctele
asupra carora partile au opinii diferite si vor fi comunicate decanului
pentru a da curs procedurii arbitrajului.
(3)Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, in cazul
consemnarii esecului medierii, il va comunica partilor in vederea
parcurgerii procedurii arbitrajului.
&3:
Arbitrajul
Art. 242
Cand litigiul nu a putut fi solutionat integral prin mediere, partea
interesata poate declansa procedura arbitrajului, care va fi supusa
dispozitiilor art. 343 - 368 din Codul de procedura civila si
dispozitiilor de mai jos.
Art. 243
(1)Partea interesata formuleaza cerere de arbitrare pe care o
inainteaza decanului baroului.
(2)Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea paratului,
obiectul litigiului, situatia de fapt, probele, temeiurile de drept si
numele arbitrului propus.
(3)Cererea precum si inscrisurile care o insotesc vor fi depuse in
atatea exemplare cate parti sunt si unul pentru decan.
Art. 244
(1)Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de
indata paratilor.
(2)In cazul in care paratul este o forma asociativa de exercitare a
profesiei, comunicarea se face catre reprezentantul acesteia.
(3)Paratul, in termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune
intampinare in care va arata punctul sau asupra faptelor expuse in
cererea de arbitrare. In acelasi termen poate formula cerere
reconventionala care va indeplini aceleasi conditii de forma ca si
cererea de arbitrare.
Art. 245
(1)In cazul in care partile nu se inteleg asupra persoanei
arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.
(2)Functia de arbitru poate fi indeplinita numai de un avocat cu cel
putin 10 ani vechime neintrerupta in profesie si care se bucura de o
buna reputatie.
(3)Activitatea arbitrului este remunerata potrivit regulilor
stabilite de decan.
(4)Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza aceasta insarcinare
fara o justificare intemeiata.
Art. 246
(1)In procedura arbitrala, partile pot fi asistate de un avocat.
(2)In toate cazurile arbitrajul va respecta principiul
contradictorialitatii. In acest sens o copie a tuturor actelor depuse de
una din parti va fi comunicata celeilalte parti.
(3)Sedintele de judecata nu sunt publice.
Art. 247
Termenul de arbitraj este de 5 luni si poate fi prelungit numai in
conditiile prevazute de codul de procedura civila.
Art. 248
Daca partile nu convin altfel, litigiul se va solutiona exclusiv in
drept. In toate cazurile se vor avea in vedere uzantele profesionale si
regulile deontologice.
Art. 249
(1)Prin grija decanului, se va comunica fiecarei parti o copie a
hotararii arbitrale.
(2)Executarea hotararii arbitrale se realizeaza in conditiile art.
367 - 368 din Codul de procedura civila.
Art. 250
(1)In situatia in care decanul baroului este implicat intr-un
litigiu arbitraj de natura celui prevazut la articolele din prezentul
paragraf, atributiile prevazute la art. 244, 245 si 249 din prezentul
statut vor fi exercitate de catre presedintele U.N.B.R., iar arbitrul va
fi desemnat dintre membrii Comisiei Permanente a U.N.B.R.
(2)In litigiile arbitrale in care hotararile sunt susceptibile a fi
executate pe teritoriul unui stat strain, avocatul strain implicat in
arbitraj va semna o declaratie potrivit careia recunoaste caracterul
definitiv si executoriu al hotararii arbitrale ce se va pronunta.
Art. 251
Dosarul arbitraj va fi arhivat de barou si va fi pastrat timp de 5
ani.
Sectiunea
3: Raspunderea disciplinara
&1:
Dispozitii generale
Art. 252
(1)Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a
statutului profesiei si a deciziilor obligatorii ale organelor
profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit dispozitiilor
legii.
(2)Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile
legii, ale statutului profesiei, hotararile obligatorii ale organelor
profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in
care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze
onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocati, constituie
abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit art. 73 din Lege.
(3)Constituie abatere disciplinara grava incalcarea dispozitiilor
din Lege si din prezentul statut ce prevad expres o astfel de
calificare.
Art. 253
(1)Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea
civila, penala sau administrativa.
(2)Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult
un an de la data savarsirii abaterii.
(3)Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta
agravanta, care va fi luata in considerare la aplicarea sanctiunii.
Art. 254
Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor
disciplinare aplicate fiecarui avocat si sa comunice situatia
disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite
potrivit legii.
Art. 255
Instantele disciplinare sunt:
a)comisia de disciplina a baroului;
b)Comisia centrala de disciplina;
c)Consiliul U.N.B.R., in plenul sau, constituit conform art. 72
alin.
(3) din Lege.
&2:
Organizarea si functionarea instantelor disciplinare
Art. 256
(1)In fiecare barou se organizeaza si functioneaza o comisie de
disciplina, independenta de organele de conducere ale baroului prevazute
la art. 49 din Lege, alcatuita din 5 pana la 11 membri, alesi de
adunarea generala a baroului pe o perioada de 4 ani.
(2)Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocatii cu o
vechime de minimum 10 ani in profesie.
Art. 257
(1)Comisia de disciplina a baroului este coordonata de un presedinte
ales de catre membrii acesteia.
(2)Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte
dintre membrii comisiei de disciplina si care indeplineste functia de
grefier, calitate in care pastreaza, tine evidentele si efectueaza
lucrarile necesare in vederea desfasurarii activitatii comisiei, sub
indrumarea presedintelui.
(3)Cheltuielile necesare activitatilor comisiei de disciplina se
suporta de catre barou.
(4)Alcatuirea completelor de judecata, programarea sedintelor,
organizarea evidentelor si a activitatilor cu caracter administrativ ale
comisiei de disciplina sunt in sarcina presedintelui.
Art. 258
Comisia de disciplina a baroului judeca, in prima instanta, in
complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de avocatii
inscrisi in cadrul acestuia, cu exceptia abaterilor savarsite de decan
si de membrii Consiliului U.N.B.R.
Art. 259
(1)In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia
centrala de disciplina.
(2)Comisia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii
barourilor desemnati de adunarile generale ale acestora. Fiecare barou
are dreptul la cate un reprezentant ales de Congresul avocatilor dintre
candidatii desemnati de adunarile generale ale barourilor.
(3)Membrii Comisiei centrale de disciplina se aleg dintre avocatii
cu o vechime mai mare de 15 ani in profesie.
(4)Din completele de judecata alcatuite potrivit art. 72 alin.
(2),
lit. a) si b) din Lege nu pot face parte sotul sau rudele pana la
gradul patru inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face
parte avocatul trimis in judecata, ale membrilor Consiliului U.N.B.R.,
in cazul prevazut la art. 71 alin.
(2) din Lege, precum si sotul sau
rudele pana la gradul patru inclusiv ale partii care a declansat prin
plangere procedura disciplinara.
(5)Comisia centrala de disciplina este coordonata de unul dintre
membrii acesteia in calitate de presedinte, desemnat de Congresul
avocatilor, in ordinea voturilor obtinute.
Art. 260
Comisia centrala de disciplina judeca:
a)ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor
Consiliului U.N.B.R. si ale decanilor;
b)in contestatie, in complet de 5 membri, contestatiile declarate de
avocatul interesat, decanul baroului si de presedintele U.N.B.R.
impotriva deciziilor pronuntate de comisiile de disciplina ale
barourilor si a incheierilor prevazute la art. 74 alin.
(1) si
(2)
din Lege.
Art. 261
Comisia centrala de disciplina isi organizeaza, isi tine evidentele
si isi desfasoara lucrarile cu sprijinul comisiei permanente a U.N.B.R.
Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de catre comisia permanenta,
indeplineste functia de grefier al Comisiei centrale de disciplina.
Art. 262
(1)Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanta disciplinara, in
plenul sau, mai putin cel in cauza, judeca recursurile declarate
impotriva deciziilor pronuntate de Comisia centrala de disciplina, ca
instanta de fond, si a incheierilor prevazute la art. 74 alin.
(1)
si
(2) din Lege.
(2)Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia Permanenta,
indeplineste functia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca
instanta disciplinara in conditiile alineatului precedent.
Art. 263
Executarea deciziilor disciplinare se face de catre consiliul
baroului in care avocatul este inscris.
&3:
Reguli de procedura
Art. 264
(1)Plangerea indreptata impotriva unui avocat se adreseaza
consiliului baroului pe al carui tablou avocatul figureaza cu drept de
exercitare a profesiei. Daca avocatul este pensionar care isi continua
activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie,
plangerea se adreseaza baroului in care avocatul este sau a fost inscris
in tablou.
(2)Consiliul baroului poate fi sesizat si prin modalitatile
prevazute la art. 70 alin.
(2) si
(3) din Lege sau se poate
sesiza din oficiu prin hotarare consemnata in procesul-verbal de
sedinta.
(3)Consiliul baroului procedeaza la anchetarea abaterii indicate in
plangere sau in sesizare. In situatiile prevazute la art. 71 alin.
(2)
din Lege, plangerea sau sesizarea va fi inaintata de indata Consiliului
U.N.B.R.
Art. 265
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se efectueaza de consiliul
baroului. In acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru
efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(2)Daca abaterea disciplinara s-a savarsit pe raza unui alt barou,
consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetari, prin comisie
rogatorie, de consiliul baroului pe raza caruia s-a savarsit fapta.
(3)Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului
U.N.B.R. sau a unui decan se efectueaza de catre Consiliului U.N.B.R. in
acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru
efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.
(4)Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetarii prealabile se
poate abtine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de
recuzare se formuleaza in scris si se judeca de catre consiliul
baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in absenta consilierului
recuzat.
Art. 266
(1)Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
(2)Cercetarile se efectueaza dupa convocarea in scris, prin
scrisoare recomandata cu confirmare de primire, a avocatului cercetat,
trimisa la sediul sau profesional. Convocarea se poate face si prin
instiintare in scris printr-un mijloc de comunicare ce asigura
conservarea dovezii si a datei la care s-a facut instiintarea, ori prin
luarea la cunostinta prin semnatura.
(3)Cercetarea se efectueaza numai dupa incunostintarea avocatului cu
privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunostinta a
continutului plangerii ori al sesizarii. Avocatul cercetat poate da
explicatii scrise.
(4)Refuzul de a da curs convocarii constituie o incalcare a
indatoririlor profesionale si nu impiedica desfasurarea anchetei
disciplinare.
(5)In cursul cercetarilor, presedintele U.N.B.R., decanul sau
consilierul delegat va convoca in vederea ascultarii persoana care a
formulat plangerea, precum si orice alte persoane ale caror declaratii
pot elucida cazul, va face verificari de inscrisuri si va culege
informatii, prin mijloacele prevazute de lege.
(6)Dupa efectuarea cercetarilor, consilierul delegat intocmeste un
referat scris in care va consemna faptele, probele administrate, pozitia
celui cercetat si propunerea privind solutionarea plangerii sau
sesizarii.
(7)Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la secretariatul
decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., in cel mult 30 de zile de la
primirea insarcinarii.
Art. 267
(1)In sedinta imediat urmatoare datei la care referatul a fost
inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului
procedeaza la anchetarea abaterii pe baza referatului si a lucrarilor
care au stat la baza intocmirii acestuia.
(2)Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, consiliul baroului poate
convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale.
Art. 268
(1)Dupa efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R.,
respectiv consiliul baroului, vor decide, dupa caz, exercitarea actiunii
disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetarilor.
(2)Solutia se comunica, prin scrisoare recomandata cu confirmare de
primire sau direct prin semnatura pe copie, avocatului cercetat,
persoanei care a facut plangerea si presedintelui U.N.B.R., in termen de
cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevazuta la alin. 1.
(3)In situatia in care, in urma anchetarii abaterii, se decide
exercitarea actiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv
consiliul baroului vor desemna consilierul insarcinat cu sustinerea
acesteia la instanta disciplinara.
(4)Actiunea disciplinara se redacteaza in scris, motivat in fapt si
in drept, cu indicarea persoanelor care urmeaza a fi citate in fata
instantei disciplinare, si se semneaza de catre decanul baroului sau,
dupa caz, de presedintele U.N.B.R.
(5)In caz de abatere grava, pe baza unui referat motivat, intocmit
de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, dupa caz, de
consiliul baroului, presedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita
comisiei de disciplina competente suspendarea din profesie a avocatului
in cauza, in conditiile art. 581 din Codul de procedura civila.
Art. 269
(1)Pe durata urmaririi penale sau a judecarii faptei care constituie
abatere disciplinara, procedura disciplinara se suspenda, urmand sa fie
reluata dupa solutionarea cauzei.
(2)Pe perioada suspendarii procedurii de anchetare si judecata
pentru savarsirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevazut
la art. 71 alin.
(4) din Lege este oprit Cursul termenului se reia
dupa solutionarea definitiva a cauzei.
Art. 270
(1)Presedintele comisiei de disciplina va fixa, de indata, termen de
judecata cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat
actiunea si a celorlalte persoane indicate in actiune.
(2)Procedura de citare in fata instantelor disciplinare se face prin
scrisoare recomandata cu confirmare de primire.
Art. 271
(1)In fata instantei disciplinare avocatul se va infatisa personal.
In cursul sedintelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
(2)Sedinta instantei disciplinare nu este publica, iar lucrarile
sedintei se consemneaza intr-o incheiere.
(3)Lipsa partilor regulat citate nu impiedica judecata, instanta
disciplinara putandu-se pronunta pe baza actelor si a dovezilor
administrate in cauza.
(4)Instanta disciplinara hotaraste, cu majoritate de voturi, si
pronunta o decizie disciplinara.
Art. 272
(1)Decizia disciplinara ramasa definitiva are autoritate de lucru
judecat fata de parti si de organele profesiei.
(2)Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va
comunica avocatului in cauza, baroului in care avocatul este inscris,
precum si presedintelui U.N.B.R.
(3)Decizia privind aplicarea celorlalte sanctiuni disciplinare
prevazute de lege ori incetarea actiunii disciplinare se comunica, de
asemenea, in conditiile alin.
(2).
(4)Recursul declarat impotriva masurilor luate prin incheiere in
conditiile art. 74 alin.
(2) din Lege si impotriva deciziei
disciplinare se depune si se inregistreaza la secretariatul baroului,
respectiv la secretariatul U.N.B.R. Dupa expirarea termenelor de
declarare a recursului, recursul se inregistreaza la comisia de
disciplina care a pronuntat hotararea, care, il va inainta, de indata,
impreuna cu dosarul cauzei, instantei disciplinare competente.
Art. 273
Recursul prevazut la art. 72 alin.
(3) din Lege este distinct de
recursul prevazut la art. 72 alin.
(4) din Lege.
Art. 274
(1)Dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare
prevazute in prezentul statut se completeaza cu prevederile Codului de
procedura civila.
(2)Caile de atac exercitate impotriva hotararilor instantelor
disciplinare de fond se judeca si au regimul caii de atac a recursului
prevazut de Codul de procedura civila in cazurile in care hotararile nu
se ataca cu apel.
Capitolul V - Pregatirea si perfectionarea
profesionala a avocatilor
Sectiunea
1: Stagiul profesional
&1:
Dispozitii generale
Art. 275
(1)Stagiul profesional, denumit in continuare "stagiu", reprezinta
perioada parcursa la inceputul exercitarii profesiei si are ca scop
pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatului in vederea
obtinerii titlului profesional de avocat definitiv.
(2)Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor
prevazute de lege.
(3)In perioada stagiului, avocatul isi desfasoara activitatea cu
titlul profesional de avocat stagiar sub care este inscris in Tabloul
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei.
Art. 276
(1)Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor
stagiari se realizeaza prin:
a)indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de
exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se afla in raporturi
contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul
profesiei;
b)conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului;
c)formele de invatamant organizate de Institutul National pentru
Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor denumit in continuare
I.N.P.P.A.;
(2)In exercitarea atributiilor prevazute de art. 63, lit. f), g), h)
din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea Consiliului I.N.P.P.A. si a
barourilor, intocmeste si aproba:
a)cadrul unitar al programelor de invatamant pentru pregatirea
profesionala a avocatilor stagiari, in cadrul conferintelor de stagiu
organizate de barouri;
b)programele si planul de invatamant propus de I.N.P.P.A.
Art. 277
(1)Cererea de inscriere la examenul pentru primire in profesie ca
avocat stagiar, insotita de documentatia prevazuta de prezentul statut,
se depune la baroul in circumscriptia caruia solicitantul se va inscrie
si isi va exercita profesia.
(2)In cererea de inscriere, solicitantul se va angaja ca va urma
formele de pregatire profesionala prevazute de prezentul statut si
hotarate de organele profesiei.
Art. 278
(1)Cererea de inscriere la examenul pentru primirea in profesie cu
titlul de avocat stagiar se aproba de consiliul baroului prin hotarare,
dupa indeplinirea procedurii prevazute de prezentul statut.
(2)Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie
obtine dreptul de a fi inscris in profesie. La cerere, acesta va fi
inscris in Tabloul avocatilor, in conformitate cu procedura prevazuta de
statut, prin hotararea consiliului baroului. Hotararea va fi comunicata
solicitantului si presedintelui U.N.B.R. Hotararea prin care se
respinge cererea de inscriere, va fi motivata si va fi comunicata
solicitantului.
(3)Hotararile consiliului baroului pot fi contestate la Consiliul
U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 279
(1)Avocatul stagiar este supus tuturor dispozitiilor legale,
statutare si deontologice.
(2)Avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri suplimentare:
a)sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa-si
insuseasca tehnica de practica avocatiala;
b)sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de
consiliul baroului, sa pregateasca in scris subiectele conferintelor si
lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul conferintelor de
stagiu;
c)sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul
indrumator si de serviciul de asistenta judiciara al baroului;
d)sa participe la toate manifestarile profesionale la care este
convocat de catre organele de conducere ale profesiei;
e)sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in
scris orice motiv de suspendare a stagiului.
(3)Avocatul stagiar care urmeaza cursurile de pregatire si
perfectionare profesionala organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa
indeplineasca si indatoririle ce decurg din aceasta calitate si sa
respecte contractul de formare profesionala incheiat cu I.N.P.P.A..
(4)Nerespectarea indatoririlor prevazute mai sus reprezinta abatere
disciplinara.
Art. 280
(1)Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii
in Tabloul avocatilor.
(2)Perioada in care avocatul stagiar urmeaza cursurile I.N.P.P.A. se
include in durata stagiului.
Art. 281
(1)Persoana care anterior primirii in profesie a fost definitivata
in functia juridica pe care a exercitat-o inainte de primirea in
profesia de avocat sau a promovat examen de definitivare in aceasta
functie, dobandeste, potrivit art. 19 alin.
(2) si
(3) din Lege,
calitatea de avocat definitiv.
(2)Prin functii juridice, in sensul art. 19 din Lege, se inteleg
functiile indeplinite efectiv dupa absolvirea facultatii si dupa
sustinerea examenului de licenta.
(3)Consilierii juridici care nu au sustinut examen de definitivare
in profesia de consilier juridic (jurisconsult), dar aveau o vechime de 5
ani la data intrarii in vigoare a Legii nr. 514/2003 privind profesia
de consilier juridic, dobandesc calitatea de avocat definitiv.
(4)Constatarea acestei calitati va fi mentionata in decizia de
inscriere in barou.
&2:
Contractul de formare profesionala initiala
Art. 282
Pentru a fi inscris in tabloul avocatilor stagiari cu drept de
exercitare a profesiei, avocatul stagiar va inregistra la barou un
contract de colaborare profesionala sau un contract de salarizare in
interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind
formarea profesionala initiala, incheiat cu o forma de exercitare a
profesiei sub indrumarea unui avocat care indeplineste conditiile
prevazute de art. 18 din Lege.
Art. 283
(1)Contractul va mentiona obligatia de a se asigura avocatului
stagiar venitul minim garantat pe economia nationala, distinct de
veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenta
judiciara pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenta
judiciara al baroului.
(2)Forma de exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul
baroului cu privire la asigurarea executarii contractului de formare
profesionala initiala si este obligat sa il informeze pe decan, in
scris, asupra oricarei cauze de incetare a indrumarii. Forma de
exercitare a profesiei se angajeaza fata de consiliul baroului pentru
asigurarea contributiei la fondul de formare profesionala necesar pentru
indeplinirea obligatiilor prevazute la art. 53 alin.
(2) lit. j) si
art. 63 lit. f) din Lege, conform hotararilor adoptate de Congresul
avocatilor, in temeiul art. 61 alin.
(1) lit. e) din Lege.
(3)Avocatul indrumator trebuie sa aiba reputatie profesionala
nestirbita, vechimea prevazuta de art. 18 din lege si sa declare expres
situatiile in care se afla daca sunt incidente cazurile prevazute la
art. 19 alin.
(4) si la art. 20 din Lege care vor fi consemnate in
contractele prevazute la art. 282 din statut.
(4)Consiliul baroului poate stabili numarul de contracte de
colaborare profesionala sau de salarizare in interiorul profesiei pentru
formarea profesionala initiala ce pot fi incheiate de un avocat care
indeplineste conditiile art. 18 din Lege.
(5)Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare in
interiorul profesiei numai avocatii titulari ai cabinetelor individuale
si avocatii asociati.
(6)Daca, din orice motive obiective, inceteaza indrumarea avocatului
titular, toate obligatiile impuse de lege, statut si hotararile
consiliului privind indrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de
catre un alt avocat iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar
in a-si gasi un indrumator. Pana la gasirea altui indrumator, stagiu se
suspenda. Contractul de formare profesionala initiala va cuprinde in mod
expres clauze corespunzatoare.
(7)Daca, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv
care incheie contractul de formare profesionala initiala nu isi
indeplineste obligatiile asumate, consiliul baroului ii va solicita sa
depuna un raport motivat asupra situatiei intervenite. In cazul in care
se constata ca avocatul, cu rea-credinta, nu si-a indeplinit obligatiile
asumate prin contractul incheiat cu avocatul stagiar, consiliul
baroului va initia procedura disciplinara.
(8)Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare
profesionala initiala propuse de avocatii straini inscrisi pe Tabloul
special al fiecarui barou.
&3:
Suspendarea stagiului
Art. 284
(1)Stagiul se suspenda in conditiile art. 17 alin.
(3) din Lege.
(2)Stagiul nu se suspenda in perioada in care avocatul stagiar
urmeaza o forma de pregatire si perfectionare profesionala la o
institutie de invatamant superior (cursuri cu frecventa) daca forma de
exercitare a profesiei cu care stagiarul se afla in raporturi
contractuale profesionale atesta baroului acordul pentru frecventarea
cursurilor si se obliga sa garanteze plata contributiilor si taxelor
prevazute de lege in contul si pentru avocatul stagiar pe perioada
cursurilor.
(3)Stagiul se suspenda in cazul in care avocatul stagiar ocupa o
functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu isi exercita
efectiv stagiul timp de un an.
(4)In situatia in care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta
nu poate fi inscris in Tabloul avocatilor incompatibili si nu ii poate
fi ridicata incompatibilitatea decat daca avocatul care s-a obligat sa
asigure formarea profesionala initiala este de acord cu intreruperea
stagiului si cu executarea contractului initial dupa ridicarea
incompatibilitatii;
(5)Suspendarea stagiului se constata de catre consiliul baroului,
care apreciaza asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie,
durata suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior
suspendarii.
(6)In caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui
sa prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesionala
initiala cu un avocat care indeplineste conditiile legale de competenta
profesionala apta a asigura prin indrumare formarea profesionala
initiala.
Art. 285
(1)Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciaza
asupra imprejurarilor ce justifica lipsa din profesie, durata
suspendarii si intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior
suspendarii.
(2)Stagiul se suspenda in cazul in care avocatul stagiar ocupa o
functie incompatibila cu exercitiul profesiei sau nu isi exercita
efectiv stagiul timp de un an.
(3)Stagiul efectuat anterior intreruperii nu intra in calculul
termenului stabilit de art. 17 alin.
(1) din lege.
&4:
Conditiile si efectele organizarii stagiului de catre consiliul
baroului
Art. 286
(1)In exercitarea atributiilor prevazute de art. 53, lit. j) din
Lege, consiliul baroului organizeaza pregatirea profesionala a
avocatilor stagiari prin organizarea conferintelor lunare de stagiu.
(2)Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor
juridice, studiul doctrinei juridice si al practicii judiciare, lucrari
avocatiale scrise, dezbateri de spete.
(3)Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat
anual de consiliul baroului, pregatit de catre consilierul coordonator
al stagiului, cu consultarea avocatilor indrumatori.
(4)Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din randul
avocatilor stagiari care s-au remarcat in primul an de stagiu, pe
secretarii conferintelor de stagiu, care vor tine evidenta prezentei si a
lucrarilor avocatilor stagiari.
(5)Prezenta la conferinta de stagiu va fi constatata prin apel
nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul
baroului cu privire la indeplinirea de catre avocatii stagiari a
obligatiilor ce le revin.
Art. 287
(1)La sfarsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar
va fi notata cu note intre 1 si 10 de catre consilierul coordonator al
stagiului, avandu-se in vedere lucrarile efectuate, participarea la
dezbaterea temelor, precum si prezenta la conferintele de stagiu si la
manifestarile baroului la care a fost convocat.
(2)Se va avea in vedere raportul intocmit de avocatul indrumator si
de coordonatorul serviciului de asistenta judiciara al baroului cu
privire la activitatea depusa pentru indeplinirea sarcinilor
profesionale.
(3)Notarile vor fi avute in vedere la avizarea inscrierii la
examenul de definitivare in profesie.
(4)Consiliul baroului, evaluand notarea acordata de consilierul
coordonator al stagiului precum si raportul avocatului indrumator si
raportul coordonatorului serviciului de asistenta judiciara, poate
dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an.
Art. 288
(1)Indrumarea profesionala a avocatului stagiar este asigurata de
avocatul indrumator care a consimtit in acest sens prin contractul
incheiat.
(2)Pot asigura indrumarea profesionala a avocatului stagiar doar
avocatii care indeplinesc cerintele impuse de art. 18 din Lege, precum
si conditiile stabilite prin hotarare a consiliului baroului si sunt
titulari de cabinete individuale sau avocati asociati.
(3)Incetarea indrumarii din orice motive se aduce la cunostinta
consiliului baroului, care hotaraste schimbarea indrumatorului.
Art. 289
(1)Avocatul indrumator si coordonatorul serviciului de asistenta
judiciara se vor preocupa de realizarea de catre avocatul stagiar a unui
venit echitabil, corespunzator muncii depuse si potrivit art. 283 alin.
(1) din prezentul statut.
(2)Fapta avocatului care asigura indrumarea profesionala, de a nu
isi indeplini obligatiile de indrumare si de a nu asigura venitul minim
lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinara
grava.
(3)Distinct de raspunderea disciplinara, consiliul baroului poate
decide si interzicerea de a mai incheia contracte de formare
profesionala pe o perioada de la 1 la 5 ani.
Art. 290
(1)Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la
judecatorii.
(2)Avocatul stagiar poate efectua activitatile prevazute la art. 3
alin.
(1) lit. a) si b) din Lege.
&5:
Finalizarea stagiului. Inscrierea la examenul de definitivare in
profesie
Art. 291
(1)Dupa terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie
motivata, va constata, de la caz la caz, indeplinirea efectiva a
stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului indrumator
si a celui al serviciului de asistenta judiciara, precum si a notarilor
consilierului coordonator al stagiului profesional.
(2)I.N.P.P.A. va comunica fiecarui barou situatia privind
frecventarea cursurilor, inscrierea la examenul de absolvire si
rezultatele examenului sustinut de avocatii stagiari.
Art. 292
In baza deciziei de constatare a indeplinirii efective a stagiului,
avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru
inscrierea la examenul de definitivare in profesie.
Art. 293
(1)Consiliul baroului va hotari prin decizie inscrierea avocatului
stagiar pentru sustinerea examenului de definitivat in baza evaluarii
activitatii sale de pregatire profesionala.
(2)Evaluarea prevazuta la alineatul precedent se va realiza in baza:
a)calificativelor si notelor acordate de consilierul coordonator al
conferintelor de stagiu;
b)raportul avocatului indrumator;
c)referatul consilierului coordonator al serviciului de asistenta
judiciara a baroului;
d)raportul final.
Art. 294
(1)La sfarsitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat sa
sustina examenul de definitivare.
(2)Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la
examenul de definitivat, precum si cel care nu a promovat examenul de
absolvire al I.N.P.P.A., este inscris din oficiu in urmatoarea sesiune a
examenului de definitivat.
(3)Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni
ale examenului de definitivat va fi exclus din profesie.
&6:
Examenul de definitivare in profesia de avocat
Art. 295
(1)Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizeaza de
catre fiecare barou. Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al
examenului prin Regulamentul de desfasurare a examenului. Regulamentul
va prevede in mod obligatoriu materiile din care urmeaza a se face
examinarea, programa analitica iar la propunerea Baroului Bucuresti,
data unica de sustinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea
preponderent practica a candidatilor si respectarea optiunii acestora,
in masura posibilitatilor, spre a fi examinat in raport de
specializarile in care s-au initiat, separat de examinarea privind
pregatirea profesionala generala.
(2)Comisia de examen a fiecarui barou este formata din avocati
definitivi cu competenta profesionala deplina si cu reputatie
profesionala nestirbita. Procedura de desemnare va fi prevazuta in
Regulamentul de examen.
(3)Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin
afisare pe internet cu minimum 60 de zile anterior datei examenului si
va fi adus la cunostinta candidatilor prin grija consiliilor barourilor.
Art. 296
(1)Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului si
vor fi comunicate U.N.B.R ..I.N.P.P.A. va comunica, in mod
corespunzator, rezultatele examenului de absolvire.
(2)Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul
profesional de avocat definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor
definitivi.
(3)Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a
I.N.P.P.A. dobandeste titlul profesional de avocat definitiv. Pe baza
diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului va emite decizia
de constatare a calitatii de avocat definitiv si va efectua inscrierea
pe Tabloul avocatilor definitivi.
(4)De la data dobandirii titlului profesional de avocat definitiv,
curge termenul prevazut la art. 22 alin.
(2) din Lege.
Sectiunea
2: Organizarea si functionarea Institutului National pentru Pregatirea
si Perfectionarea Avocatilor
Art. 297
(1)I.N.P.P.A. este persoana juridica de drept privat, nonprofit,
aflata sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din
sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de
autorizare si acreditare.
(2)I.N.P.P.A. are personalitate juridica si buget propriu, care se
aproba anual de catre Consiliul U.N.B.R.
(3)Consiliul U.N.B.R. adopta si modifica Statutul I.N.P.P.A., prin
care se stabileste organizarea si functionarea acestuia.
(4)Conducerea I.N.P.P.A. este asigurata de Consiliul de conducere al
I.N.P.P.A., denumit in continuare Consiliul Institutului.
(5)Consiliul Institutului este format din cinci membri, desemnati
pentru o perioada de patru ani, conform statutului I.N.P.P.A..
(6)Presedintele Consiliului este Directorul Institutului.
(7)Conducerea executiva a Institutului este asigurata de un director
executiv numit de Consiliul Institutului.
(8)Veniturile I.N.P.P.A. provin din:
a)resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. si bugetele barourilor;
b)donatii, sponsorizari sau legate;
c)venituri realizate din activitati economice directe;
d)alte venituri prevazute de Statutul I.N.P.P.A..
Art. 298
(1)In temeiul Legii, al prezentului statut si al Statutului sau de
organizare si functionare, I.N.P.P.A. are urmatoarele atributii:
a)organizeaza pregatirea si formarea profesionala initiala a
avocatilor stagiari la standarde de competenta profesionala stabilite de
organele profesiei;
b)elaboreaza programele de studiu ale avocatilor stagiari si propune
Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania adoptarea
programei anuale de studiu;
c)elaboreaza in conlucrare cu barourile proiectul programului anual
de realizare a pregatirii continue si propune Consiliului Uniunii
Nationale a Barourilor din Romania adoptarea acestuia;
d)asigura cursantilor stagiile de practica la cabinete individuale
de avocat, cabinete asociate, societati civile profesionale sau
societati civile profesionale cu raspundere limitata;
e)organizeaza examenul de absolvire, in conformitate cu regulamentul
de organizare si desfasurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.
(2)Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfasoara sub forma de
prelegeri si ateliere incadrate in module de pregatire, in urma carora
cursantii obtin calificative.
(3)Dispozitiile referitoare la formarea profesionala initiala sunt
aplicabile si formelor de exercitare a profesiei care asigura stagiile
de practica ale cursantilor.
Art. 299
(1)La finalizarea cursurilor si a stagiului de practica organizate
de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat sa sustina examenul de
absolvire.
(2)Certificatul eliberat absolventilor care au promovat examenul de
absolvire atesta formarea profesionala initiala in profesia de avocat si
are regimul prevazut de lege in materia formarii profesionale initiale
si in materia recunoasterii calificarilor profesionale reciproce a
profesiilor legal reglementate.
Sectiunea
3: Pregatirea profesionala continua
Art. 300
(1)Avocatii sunt obligati sa-si actualizeze permanent pregatirea lor
profesionala, prin mentinerea si diversificarea cunostintelor in
domeniile in care isi exercita profesia.
(2)Pregatirea profesionala continua presupune largirea cunostintelor
si competentelor in noi domenii ale dreptului, largirea cunostintelor
in domeniul procedurilor si al legilor aplicate in Uniunea Europeana,
precum si dobandirea certificarii pregatirii profesionale continue la
standarde compatibile cu pregatirea profesionala a avocatilor din
celelalte state membre ale Uniunii Europene.
(3)Pregatirea profesionala continua se realizeaza si prin
specializarea impusa de diversificarea si extinderea aplicarii dreptului
in raport de evolutia relatiilor social - economice contemporane.
Art. 301
(1)Toate organele profesiei si institutiile ce isi desfasoara
activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate sa asigure conditiile
necesare pregatirii profesionale continue a avocatilor, in raport cu
domeniile profesionale de specialitate pentru care avocatii opteaza.
Obligatia priveste in mod special si domeniul dreptului comunitar
european, insusirea si aplicarea deontologiei si standardelor
profesionale in materie.
(2)Pregatirea profesionala continua se realizeaza in cadrul
barourilor, al Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si al formelor
de exercitare a profesiei si are drept scop indeplinirea de catre
avocati a obligatiei profesionale de pregatire continua bazata pe o
cultura juridica de calitate si o pregatire temeinica pentru
indeplinirea corespunzatoare a activitatilor de interes public pe care
le implica folosirea titlului profesional de avocat.
Art. 302
Reprezinta modalitati de pregatire profesionala continua, in cadru
organizat:
a)activitatile coordonate si indrumate de Departamentul de pregatire
profesionala continua al I.N.P.P.A.;
b)asistenta la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinte, congrese si
orice alta forma organizata pentru realizarea actualizarii
cunostintelor si tehnicilor de exercitare a profesiei;
c)pregatirea on-line;
d)redactarea si publicarea de note, articole, eseuri, studii pe
probleme juridice;
e)activitati specifice in cercurile de studii organizate de barouri;
f)activitati organizate in cooperare cu institutii de invatamant sau
institutii de realizare a pregatirii profesionale in domenii conexe
activitatii specifice profesiei de avocat.
g)orice alta activitate recunoscuta de organele profesiei.
Art. 303
(1)Pregatirea continua realizata de catre avocati va fi evaluata in
mod regulat.
(2)Controlul respectarii obligatiilor de pregatire continua
(inclusiv consecintele nerespectarii acestor obligatii) se va reflecta
intr-un sistem declarativ realizat de catre avocati, apt a fi verificat.
Controlul pregatirii profesionale continue este de competenta Baroului
si se va realiza in cadrul normativ corespunzator exercitarii profesiei
la nivel national conform hotararilor adoptate de Congresul avocatilor
si de Consiliul U.N.B.R.
(3)Pe baza hotararilor Congresului avocatilor Consiliul U.N.B.R. va
elabora un program anual privitor la evaluarea si controlul pregatirii
profesionale continue a avocatilor care va tine cont de conlucrarea
dintre barouri pentru realizarea pregatirii profesionale continue in mod
coerent si unitar la nivel national. Organele profesiei de avocat vor
certifica periodic pregatirea profesionala continua a fiecarui avocat.
Capitolul VI - Asigurarile sociale
Art. 304
(1)Avocatii inscrisi in barouri, care figureaza in Tabloul
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei, avocatii pensionari si
urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si ajutoare sociale fac
parte de drept din sistemul propriu de asigurari sociale al avocatilor
si sunt membri de drept ai Casei de Asigurari a Avocatilor denumita in
continuare C.A.A..
(2)Avocatii inscrisi in barou care nu figureaza in Tabloul
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestatiile
de asigurari sociale corespunzator perioadei in care si-au exercitat
profesia, in conditiile prevazute de legea si Statutul C.A.A..
(3)Perioada in care un avocat este deputat sau senator este luata in
calcul la stabilirea vechimii in avocatura, in conditiile achitarii
cotelor de contributie la C.A.A.. Indemnizatia de parlamentar si
celelalte drepturi banesti incasate, cumulate cu eventualele venituri
din activitatea de avocat desfasurata in perioada mandatului de
parlamentar, se considera venituri din profesie si se iau in calcul atat
la stabilirea cotelor de contributie, cat si la stabilirea pensiei de
catre C.A.A..
Art. 305
(1)C.A.A. este organizata si functioneaza in cadrul Uniunii
Nationale a Barourilor din Romania. C.A.A. este institutie autonoma de
interes public, are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
(2)C.A.A. va infiinta filiale organizate pe langa barouri, cu avizul
Consiliului U.N.B.R.
(3)Filialele C.A.A., constituite in conditiile prevazute de lege, au
personalitate juridica de interes public, buget si patrimoniu propriu.
Art. 306
C.A.A. stabileste si acorda membrilor sai, in conditiile legii sale
de organizare si ale Statutului C.A.A., pensii si ajutoare sociale.
Art. 307
(1)Fondurile C.A.A. se constituie in conditiile statutului acesteia.
(2)Pensiile si ajutoarele sociale vor avea ca baza de calcul
exclusiv stagiile de cotizare si cuantumul contributiilor achitate de
avocatul asigurat, fiind interzisa aplicarea altor criterii de calcul.
Art. 308
(1)Plata contributiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A.
se va efectua prin transfer in contul bancar al filialei in care
avocatul este inscris sau la casieria acesteia pana la data de 15 ale
lunii urmatoare celei pentru care se face plata.
(2)In cazul achitarii contributiei prin ordin de plata, plata se
considera facuta la data debitarii contului bancar al platitorului. In
cazul in care data de 15 a lunii este o zi nelucratoare, plata
contributiei se socoteste facuta in termen daca este facuta in ziua
lucratoare imediat urmatoare datei de 15.
(3)Depasirea cu cel mult 5 zile a termenului de plata prevazut la
alineatul precedent atrage obligatia de plata a majorarilor de
intarziere in favoarea C.A.A..La achitarea contributiei avocatul este
obligat sa ateste, in scris si sub semnatura veniturile realizate din
onorarii in luna pentru care se efectueaza plata si pentru care plateste
cota de contributie in conditiile prevazute de Statutul C.A.A..
Statutul C.A.A. va prevedea forma si modalitatea in care se face si se
inregistreaza declaratia.
(4)Avocatul care plateste cota maxima de contributie nu are
obligatia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei platite.
Art. 309
(1)Neplata contributiilor lunare in cuantumul si la termenele
stabilite atrage aplicarea masurii prevazute la art. 27 lit. c) din
Lege.
(2)Filiala va notifica in prealabil avocatul debitor si va sesiza
baroul in cazurile in care intarzierea platii este mai mare de 3 luni.
La sesizare se va atasa dovada notificarii.
(3)Respectarea procedurii prealabile de notificare prevazute la
alineatul precedent nu este necesara daca avocatul nu a dat declaratia
privind veniturile realizate pe o perioada mai mare de 6 luni si nici nu
a platit cotele de contributie la C.A.A..
(4)Incalcarea repetata a obligatiilor prevazute la art. 76 alin.
(2)
din Lege constituie abatere disciplinara grava.
Art. 310
La cererea filialei avocatul este obligat sa informeze in scris
asupra indeplinirii obligatiei de a contribui la constituirea fondurilor
sistemului asigurarilor sociale privind avocatii, sa indice criteriile
in raport cu care a achitat contributia si sa prezinte dovezile de plata
a acesteia, in cazurile in care din evidentele filialei nu rezulta
datele prevazute in prezentul articol.
Art. 311
(1)Consiliul de administratie al C.A.A. si consiliile barourilor vor
coordona activitatea filialelor in vederea aplicarii unitare a legii.
(2)Intre filiala, C.A.A. si barouri se stabileste prin Statutul
C.A.A. modul de comunicare a informatiilor si de coordonare a
activitatii filialelor.
(3)Adunarea generala a filialei se intruneste anual, la aceeasi data
cu adunarea generala ordinara a baroului sau ori de cate ori este
nevoie.
(4)Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generala
dupa obtinerea avizului consiliului baroului si va fi comunicat C.A.A.
spre aprobare.
(5)Hotararile consiliului de administratie al filialei se comunica
C.A.A. si consiliului baroului.
(6)Consiliul baroului poate convoca in sedinta comuna consiliul de
administratie al filialei.
Art. 312
(1)Consiliul de administratie al filialei va face propuneri
Consiliului de administratie al C.A.A. pentru aprobarea statului de
functiuni, dupa obtinerea avizului consiliului baroului.
(2)Dupa obtinerea avizului baroului si cu aprobarea Consiliului de
administratie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al
filialei.
(3)Consiliul de administratie al filialei indeplineste atributiile
stabilite prin lege, statutul si regulamentul de organizare si
functionare al C.A.A. si pune in aplicare hotararile Consiliului de
administratie al C.A.A., Congresului avocatilor, Consiliului U.N.B.R. si
ale consiliului baroului.
(4)In caz de abatere grava si evidenta ori de nereguli financiare,
Consiliul de administratie al C.A.A., din oficiu sau la cererea
consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administratie al
filialei. In acest caz Consiliul de administratie al C.A.A. va numi o
conducere interimara cu avizul consultativ al consiliului baroului, pana
la organizarea unor noi alegeri, respectiv pana la data primei adunari
generale ordinare sau extraordinare a filialei.
Art. 313
(1)Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de
administratie al C.A.A. in vederea aplicarii legii si a Statutului
C.A.A..
(2)Pentru cheltuielile cu caracter de investitii din
disponibilitatile banesti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A.
sau ale filialelor, se va intocmi programul anual de investitii, care va
fi aprobat de Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania in
ultima sedinta a fiecarui an pentru anul urmator. La intocmirea
programului anual de investitii inscris in bugetul anului urmator,
Consiliul de administratie al C.A.A. va avea in vedere evolutiile
preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul
primelor trei trimestre ale anului in curs.
(3)In intervalul dintre Congresele avocatilor, in caz de abatere
grava si evidenta ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din
oficiu sau la cererea a o treime dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va
putea suspenda Consiliul de administratie al C.A.A. in acest caz,
Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimara, pana la proximul
Congres.
Art. 314
(1)Toate hotararile si deciziile Consiliului de administratie al
C.A.A. intra in vigoare si vor fi puse in aplicare in trei zile de la
comunicarea acestora facuta catre membrii C.A.A., inclusiv prin
internet.
(2)In mod corespunzator dispozitiile alineatului de mai sus se
aplica cu privire la hotararile si deciziile consiliilor de
administratie ale filialelor.
Capitolul VII - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 315
(1)In aplicarea dispozitiilor prevazute de Lege, consiliul baroului
are dreptul de a si incasa taxe pentru:
a)inscrierea in barou a avocatilor primiti in profesie, cu examen
sau scutire de examen;
b)inscrierea la examenul de intrare in profesie;
c)inscrierea la examenul de definitivat;
d)reinscrierea in Tabloul avocatilor a avocatului exclus pentru
neplata contributiilor profesionale;
e)reinscrierea in Tabloul avocatilor a avocatului incompatibil;
f)transferul avocatului dintr-un barou in altul, taxa ce va fi
perceputa de baroul la care avocatul se transfera,
g)infiintarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui
birou;
h)inscrierea in Tabloul special a avocatului strain;
i)activitati de secretariat si jurisdictie profesionala.
(2)Limitele maxime si scutirile de la taxele prevazute la alin.
(1)
se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.
Art. 316
Comisia Permanenta a U.N.B.R. are dreptul de a stabili si incasa
taxe pentru:
a)inscrierea candidatilor la examenul de primire in profesie;
b)inscrierea candidatilor la examenul de definitivare in profesie;
c)inscrierea la examenul de verificare a cunostintelor de drept
romanesc si de limba romana a avocatilor straini;
d)acordarea de avize conforme, in conditiile legii;
e)activitati de secretariat si de jurisdictie profesionala.
Art. 317
Formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat
(societatile civile profesionale cu raspundere limitata), reglementate
prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr.
51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, se pot
organiza si functiona numai dupa intrarea in vigoare a prezentului
statut.
Art. 318
Organele de conducere ale U.A.R. legal alese la data adoptarii Legii
nr.255/2004 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat, isi vor indeplini in
continuare atributiile potrivit Legii si statutului, ca organe de
conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durata a mandatului pentru care au
fost alese.
Art. 319
Avocatii care se afla in perioada de stagiu la data intrarii in
vigoare a prezentului statut si pentru care s-au acordat reduceri ale
duratei de stagiu pentru inscrierea la examenul de definitivare in
profesie, pana la publicarea Legii nr. 255/23.06.2004 pentru modificarea
si completarea Legii nr.51/1995, beneficiaza de drepturile acordate.
Avocatii care urmeaza cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de
formare profesionala incheiate cu I.N.P.P.A., iar dupa promovarea
examenului de absolvire dobandesc calitatea de avocat definitiv.
Art. 320
(1)Denumirile formelor de exercitare a profesiei in vigoare la data
adoptarii Legii nr. 255/2004 privind modificarea si completarea Legii
nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat se
pastreaza. In caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de
avocat, dispozitiile art. 7 alin.
(1) din Lege, precum si cele
corespunzatoare din prezentul statut devin aplicabile.
(2)Dispozitiile alineatului 1 se aplica in mod corespunzator si in
cazul folosirii firmei, stampilei, parafei, antetului si a oricaror
elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei.
Art. 321
Anexele nr. I - XXX fac parte integranta din prezentul statut.
Art. 322
Prezentul statut a fost adoptat in sedinta Consiliului U.N.B.R. din
25 septembrie 2004 si intra in vigoare la data publicarii in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 323
La data publicarii prezentului statut in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, isi inceteaza aplicabilitatea Statutul profesiei de
avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 284 din
31 mai 2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
accesind acest link ajungeti in pagina home a blog-ului
|
|
