LEGE nr.51 din 7 iunie 1995
pentru organizarea și exercitarea
profesiei de avocat
|
| Textul actului publicat în M.Of. nr. 116/9 iun. 1995 |
|
CAP. 1
Dispozitii generale
ART. 1
Profesia de avocat este libera si
independenta, cu organizare si functionare autonome, in conditiile
prezentei legi si ale statutului profesiei.
Profesia de avocat se
exercita numai de membrii barourilor.
ART. 2
In
exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai
legii, statutului si regulilor eticii profesionale.
Avocatul
promoveaza si apara drepturile si libertatile omului.
Avocatul are
dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata
tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor
persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea
nestingherita a activitatii avocatului, in conditiile legii.
Orice
persoana are dreptul sa-si aleaga in mod liber avocatul.
In
exercitarea dreptului de aparare, avocatul are dreptul si obligatia de a
starui pentru realizarea liberului acces la justitie si pentru un
proces echitabil.
ART. 3
Activitatea avocatului se
realizeaza prin:
- consultatii si cereri cu caracter juridic,
asistenta si reprezentare juridica in fata organelor de jurisdictie, de
urmarire penala si de notariat;
- apararea cu mijloace juridice
specifice a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice
si juridice in raporturile cu autoritatile publice, institutiile si
orice persoana romana sau straina;
- redactarea de acte juridice,
cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a
datei actelor;
- orice alte mijloace si cai proprii exercitarii
dreptului de aparare, in conditiile legii.
ART. 4
In
exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, avocatul este protejat
de lege.
ART. 5
Profesia de avocat se exercita, la
alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile
profesionale.
In cabinetul individual isi exercita profesia un
avocat definitiv, singur sau impreuna cu alti avocati colaboratori.
Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a
profesiei, drepturile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate
pastrindu-si caracterul personal si neputind fi cedate.
Cabinetele
individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati economice comune,
pastrindu-si individualitatea in relatiile cu clientii.
Societatea
civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati
definitivi asociati, care pot angaja avocati colaboratori. Societatea
civila profesionala si avocatii sai nu pot acorda asistenta juridica
persoanelor cu interese contrare.
Conditiile asocierii si
colaborarii sint convenite intre parti, potrivit legii civile. Raportul
civil se naste intre client si societatea civila profesionala,
indiferent care dintre membrii acesteia indeplineste serviciul
profesional.
Cabinetele grupate, cabinetele asociate si societatile
civile profesionale pot avea si patrimoniu comun.
Avocatul poate
schimba, oricind, forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea
baroului din care face parte.
ART. 6
Conventiile de
grupare si de asociere a cabinetelor, precum si actele de constituire a
societatilor civile profesionale se incheie in forma scrisa, cu
respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul
profesiei.
Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea
conditiilor legale si, constatind indeplinirea lor, dispune
inregistrarea conventiei si a contractelor societatilor civile
profesionale in termen de o luna de la inregistrarea cererii .
Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana interesata poate
formula plingere la organele de jurisdictie profesionala, in conditiile
prezentei legi si ale statutului profesiei.
Barourile tin evidenta
separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a profesiei.
ART. 7
Barourile si Uniunea Avocatilor din Romania asigura
exercitarea calificata a dreptului de aparare, competenta si disciplina
profesionala, protectia demnitatii si onoarei membrilor sai.
ART. 8
Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional
privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata, cu
exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
CAP. 2
Dobindirea calitatii de avocat Sectiunea I Conditiile de inscriere in avocatura
ART. 9
Poate fi membru al barourilor din Romania
cel care indeplineste urmatoarele conditii:
a) este cetatean roman
si are exercitiul drepturilor civile si politice;
b) este licentiat
al unei facultati de drept sau doctor in drept;
c) nu se gaseste
in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege.
ART. 10
Membrul unui barou din alta tara poate exercita
profesia de avocat in Romania, daca indeplineste conditiile prevazute de
prezenta lege, mai putin cele cu privire la cetatenia romana, in
conditiile stabilite fie prin conventia de reciprocitate incheiata intre
Uniunea Avocatilor din Romania si organizatia avocatilor din tara
respectiva, fie ocazional, impreuna cu un avocat roman, cu instiintarea
decanului baroului din care face parte avocatul.
In cazul
conventiei de reciprocitate, avocatul strain va fi inscris in baroul
roman in raza caruia isi stabileste sediul profesional, cu respectarea
drepturilor si obligatiilor care rezulta din prezenta lege si din
statutul profesiei.
Avocatii straini sau birourile de avocatura
straine pot inregistra in Romania societati civile profesionale de
consultanta juridica pentru activitati cu caracter comercial numai in
asociere cu avocati romani, in conditiile art. 5 din prezenta lege.
Avocatul strain nu poate pune concluzii orale si nici scrise in fata
instantelor judecatoresti si a celorlalte organe de jurisdictie din
Romania, cu exceptia instantelor de arbitraj comercial.
ART. 11
Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv
prin hotarire judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare pentru
savirsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere
prestigiului profesiei;
b) cel care a savirsit abuzuri prin care au
fost incalcate drepturi si libertati fundamentale ale omului, stabilite
prin hotarire judecatoreasca;
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa
interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarire
judecatoreasca sau disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar
reabilitat.
ART. 12
Exercitarea profesiei de avocat
este incompatibila cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor
profesii;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta
profesiei de avocat sau bunele moravuri;
c) exercitarea nemijlocita
de fapte materiale de comert.
ART. 13
Exercitarea
profesiei de avocat este compatibila cu:
a) calitatea de deputat
sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
b)
activitatea didactica universitara si de cercetare de specialitate
juridica;
c) activitatea literara si publicistica;
d) functia
de arbitru, mediator sau conciliator, in conditiile legii.
ART. 14
Dreptul de primire in profesie se obtine pe baza unui
examen, organizat conform prevederilor prezentei legi si statutului
profesiei.
Poate fi primit in profesie cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor in drept;
b) licentiatul unei
facultati de drept, daca in cel mult 6 luni de la promovarea examenului
de licenta solicita inscrierea ca avocat stagiar;
c) cel care
inainte de solicitarea inscrierii in profesia de avocat a fost
judecator, procuror sau notar timp de cel putin 4 ani.
ART.
15
La inceputul exercitarii profesiei, avocatul efectueaza in mod
obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp
in care are calitatea de avocat stagiar.
Conditiile efectuarii
stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, precum si ale
baroului fata de acesta sint reglementate prin statut.
Stagiul se
suspenda pe timpul serviciului militar sau al concentrarii ori in cazuri
de lipsa motivata din profesie. Perioada de stagiu anterior efectuata
se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
Dupa efectuarea
stagiului, avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
Avocatul stagiar respins de doua ori la examenul de definitivare va fi
exclus din profesie.
ART. 16
Dobindeste calitate de
avocat definitiv, in conditiile art. 14, cel care inainte de primirea in
profesie a indeplinit functii juridice timp de cel putin 5 ani.
Fostii magistrati nu pot pune concluzii la instantele unde au
functionat, iar fostii procurori si cadre de politie nu pot acorda
asistenta juridica la organele de urmarire penala din localitate, timp
de 2 ani de la incetarea functiei respective.
ART. 17
Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instanta de judecata sau la
parchetul unde sotul avocatului sau ruda ori afinul sau pina la gradul
al treilea inclusiv indeplineste functia de magistrat.
Dispozitiile
alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si avocatului al
carui sot sau ruda ori afin pina la gradul al treilea inclusiv
indeplineste functia de judecator financiar, consilier de conturi sau
procuror financiar, la instantele Curtii de Conturi.
ART.
18
La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului
baroului, intr-un cadru solemn, urmatorul juramint:
"Jur sa respect
si sa apar Constitutia si celelalte legi ale tarii, drepturile si
libertatile omului, sa exercit profesia de avocat in mod demn,
independent si cu probitate. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
ART. 19
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorii.
Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la tribunale, ca
instante de fond, dupa 2 ani de la definitivare, la tribunale, ca
instante de recurs, si la curtile de apel, dupa 3 ani de la
definitivare, si la Curtea Suprema de Justitie, la Curtea de Conturi sau
la Curtea Constitutionala, dupa 8 ani de la definitivare.
ART. 20
Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul
avocatilor definitivi si stagiari in ordine alfabetica, cu mentionarea
numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei inscrierii in barou,
sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor
la care au dreptul sa puna concluzii.
A doua parte a tabloului va
cuprinde cabinetele asociate si societatile civile profesionale, cu
indicarea sediului si a avocatilor componenti.
Prin grija baroului,
tabloul anual al avocatilor si modificarile intervenite sint comunicate
instantelor judecatoresti, organelor de urmarire penala si
autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti,
precum si Uniunii Avocatilor din Romania.
ART. 21
Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor
incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul
avocatilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere,
dupa incetarea starii de incompatibilitate.
Decizia de primire in
profesie va fi anulata de consiliul baroului, daca cel primit nu renunta
in termen de doua luni la situatia care constituie caz de
incompatibilitate.
ART. 22
Exercitarea oricarei
activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat, de catre
persoana care nu este inscrisa in tabloul avocatilor, constituie
infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale.
Sectiunea a
II-a Incetarea si suspendarea calitatii de avocat
ART. 23
Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntare scrisa la
exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) prin dobindirea
calitatii de pensionar;
d) daca impotriva avocatului s-a luat
masura excluderii din profesie ca sanctiune disciplinara;
e) daca
avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea
penala si care-l face nedemn de a fi avocat, conform legii.
ART. 24
Calitatea de avocat este suspendata:
a) in caz de
incompatibilitate;
b) pe perioada interdictiei de a profesa,
dispusa prin hotarire judecatoreasca sau disciplinara;
c) in caz de
neplata a taxelor si a contributiilor profesionale timp de 6 luni de la
scadenta acestora pina la lichidarea lor integrala.
CAP. 3
Drepturile si indatoririle avocatului Sectiunea I Drepturile avocatilor
ART. 25
Avocatul inscris in tabloul baroului are
dreptul sa asiste si sa reprezinte orice persoana fizica sau juridica,
in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care dobineste data
certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
Atit
avocatul cit si clientul au dreptul sa renunte la contractul de
asistenta juridica, in conditiile prevazute in statut.
ART.
26
Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de
conducere ale profesiei, in conditiile prevazute in prezenta lege si in
statut.
ART. 27
Pentru activitatea sa profesionala,
avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor cheltuielilor
facute in interesul clientului sau.
Contestatiile si reclamatiile
privind onorariile se solutioneaza de consiliul baroului. Deciziile
consiliului baroului pot fi atacate cu plingere la Comisia permanenta, a
carei solutie este definitiva.
ART. 28
Avocatul este
indreptatit la asigurare sociala in conditiile prevazute de legea Casei
de Asigurari a Avocatilor.
Timpul servit in avocatura este
considerat vechime in munca.
ART. 29
In scopul
asigurarii secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter
profesional aflate asupra avocatului sau in cabinetul acestuia sint
inviolabile . Perchezitionarea avocatului, a domiciliului ori a
cabinetului sau nu poate fi facuta decit de procuror in temeiul unui
mandat emis anticipat in acest scop, confirmat de prim-procurorul
Parchetului de pe linga tribunalul judetean.
Nu vor putea fi
ascultate si inregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice,
convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi
interceptata si inregistrata corespondenta sa cu caracter profesional,
decit in conditiile si cu procedura prevazute de lege.
ART.
30
Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stinjenit
sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului.
ART. 31
Avocatul care profeseaza individual, cabinetul asociat si
societatea civila profesionala au dreptul la sediu profesional in
circumscriptia baroului in care sint inscrisi si la sedii secundare in
alt barou din tara sau din strainatate unde sint luati in evidenta.
Consiliul baroului stabileste localitatea in care avocatul va avea
sediul profesional, in scopul asigurarii asistentei juridice la toate
instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala din judetul
respectiv sau din municipiul Bucuresti.
ART. 32
Ministerul Justitiei asigura spatiile necesare desfasurarii activitatii
avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.
ART. 33
In exercitarea profesiei, avocatii sint ocrotiti de lege, fara a putea
fi asimilati functionarului public sau altui salariat.
Insulta,
calomnia ori amenintarea savirsite impotriva avocatului in timpul
exercitarii profesiei si in legatura cu aceasta se pedepsesc cu
inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
Lovirea sau alte
acte de violenta savirsite impotriva avocatului in conditiile alin. 2 se
pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
Actiunea penala se
pune in miscare la plingerea prealabila a partii vatamate , iar pentru
faptele prevazute la alin. 3, si din oficiu. Retragerea plingerii
prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintelor de judecata si
sa nu foloseasca expresii jignitoare fata de completul de judecata,
fata de ceilalti avocati sau fata de partile din proces.
Avocatul
nu raspunde penal pentru sustinerile facute, oral sau in scris, in fata
instantei de judecata sau a altor organe, daca aceste sustineri sint in
legatura cu apararea si necesare cauzei ce i-a fost incredintata.
Sectiunea a II-a Indatoririle avocatilor
ART. 34
Avocatul
este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate ,
angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele
de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii,
conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si
probitate profesionala , sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si
de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta
ori de cite ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta sau instanta
de judecata dispune in acest sens.
ART. 35
Avocatul
este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost
desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.
ART. 36
Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de
consiliul baroului, la activitatile profesionale si la sedintele
organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetata si in
mod nejustificat constituie abatere disciplinara.
ART. 37
Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu
privire la cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate
taxele si contributiile stabilite pentru formarea bugetului baroului,
bugetului Uniunii Avocatilor din Romania si bugetului Casei de Asigurari
a Avocatilor.
ART. 38
Avocatul este obligat sa
restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a primit.
ART. 39
Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti
cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate
pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu
aspectele litigioase concrete ale pricinii.
Avocatul nu poate fi
ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau
persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decit daca are
dezlegarea prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor
sai interesati in cauza.
Calitatea de martor are intiietate fata de
calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care
acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant
al vreunei parti in cauza.
Daca a fost ascultat ca martor, avocatul
nu mai poate desfasura nici o activitate profesionala in acea cauza.
Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in
cauza in care este angajat aparator.
ART. 40
Dupa 6
luni de la adoptarea statutului, avocatul este obligat sa poarte roba in
fata instantelor judecatoresti, cu exceptia judecatoriilor.
Caracteristicile robei vor fi stabilite prin statut.
Purtarea robei
in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia
cazurilor in care avocatul este delegat de organele baroului sau ale
Uniunii Avocatilor din Romania sa reprezinte profesia intr-o ocazie care
impune aceasta tinuta.
ART. 41
Este interzis
avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa
foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul
dobindirii clientelei.
De asemenea, este interzis avocatului sa
foloseasca mijloace de reclama sau de publicitate in acelasi scop.
Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate informa
publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
CAP. 4
Organizarea profesiei de avocat Sectiunea I Baroul
ART. 42
Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului
autonomiei, in limitele competentelor prevazute in prezenta lege.
Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai
prin vot secret.
Organele de conducere colegiale iau hotariri numai
prin vot deschis.
Deliberarile si votul constituie secret
profesional.
ART. 43
Baroul este constituit din toti
avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti. Sediul baroului
este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul
Bucuresti.
Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu.
Contributia avocatilor la realizarea bugetului este
stabilita de consiliul baroului.
Patrimoniul baroului poate fi
folosit in activitati producatoare de venituri , in conditiile legii.
ART. 44
Organele de conducere ale baroului sint:
a)
adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
ART.
45
Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in
tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei.
Adunarea
generala are urmatoarele competente:
a) stabileste masuri pentru
exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si ale
statutului;
b) alege si revoca decanul, membrii consiliului,
membrii comisiei de cenzori si pe cei ai comisiei de disciplina. Decanul
este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales o singura data.
Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 8 ani in
profesie;
c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului
cu privire la activitatea si gestiunea sa.
ART. 46
Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la
convocarea consiliului baroului.
Convocarea se face prin afisare la
sediul baroului si al tuturor instantelor judecatoresti din raza
acestuia, precum si prin publicare intr-un ziar local, cu cel putin 15
zile inainte de data stabilita.
Adunarea generala extraordinara
poate fi convocata de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului.
La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului, consiliul
este obligat sa convoace adunarea generala extraordinara in termen de
cel mult 15 zile de la primirea cererii. In acest caz, procedura
convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data
stabilita.
Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna
cu 5 membri alesi prin vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va
fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori
a membrilor consiliului, nici unul dintre acestia nu va face parte din
prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in virsta membru prezent.
ART. 47
Adunarea generala este legal constituita cu
participarea majoritatii membrilor sai.
In cazul cind numarul legal
nu este intrunit, prezidiul adunarii generale, de fata cu cei prezenti,
stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile.
Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura convocarii
cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
Adunarea generala
convocata in aceste conditii este legal constituita cu participarea a
cel putin o treime din numarul total al membrilor sai.
In toate
cazurile, hotaririle se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti .
ART. 48
Consiliul baroului este format din 5 pina la 15
membri, alesi pe o perioada de 4 ani. Decanul si prodecanul se includ in
acest numar.
Consiliul baroului are urmatoarele competente:
a) adopta masuri pentru aplicarea si respectarea prevederilor prezentei
legi si ale statutului de catre toti membrii baroului;
b) aduce la
indeplinire hotaririle Consiliului Uniunii Avocatilor din Romania si ale
adunarii generale a baroului;
c) intocmeste, modifica si da
publicitatii tabloul anual al avocatilor, comunicindu-l celor in drept
impreuna cu modificarile intervenite in cursul anului;
d)
organizeaza controlul deontologic profesional;
e) verifica si
constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de inscriere in
profesie;
f) avizeaza cererile de primire in profesie cu scutire de
examen;
g) decide asupra ridicarii starii de incompatibilitate;
h) ia act de cererile de transfer sau de detasare in cadrul baroului;
i) verifica indeplinirea conditiilor prevazute in prezenta lege si in
statut cu privire la formele de exercitare a profesiei, organizeaza si
tine evidenta acestora;
j) ia act de conventiile de grupare sau de
asociere a cabinetelor si de contractele de constituire a societatilor
civile profesionale;
k) organizeaza cercurile de studii si editeaza
publicatiile baroului;
l) organizeaza activitatea de asistenta
juridica in cazurile prevazute de lege si statut;
m) sesizeaza
comisia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor;
n)
suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, pe
avocatul care nu plateste taxele si contributiile prevazute de lege si
de statut timp de 6 luni de la scadenta acestora, daca i s-a dat
avertisment pentru neplata acestora si nu s-a conformat;
o)
solutioneaza contestatiile si reclamatiile privind onorariile;
p)
supune aprobarii adunarii generale cota de contributie a avocatilor la
bugetul baroului;
r) accepta donatiile si legatele facute baroului;
s) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
t) intocmeste proiectul de buget si administreaza patrimoniul baroului;
u) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul sau
de activitate si de gestiune;
v) alege pe prodecanul baroului.
ART. 49
Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a
doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul
majoritatii membrilor prezenti.
ART. 50
Decanul
baroului are urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in
raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si din
strainante;
b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului
baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d) exercita caile de atac impotriva hotaririlor comisiei de disciplina
si impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sint prevazute
cai de atac ;
e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
f) ia
masuri privind conducerea baroului care nu sint de competenta adunarii
generale sau a consiliului baroului.
Prodecanul este inlocuitorul
de drept al decanului.
Daca decanul si prodecanul sint in
imposibilitate temporara de a-si exercita functiile, consiliul baroului
poate delega un consilier pentru a indeplini, partial sau in totalitate,
atributiile decanului.
ART. 51
Avocatul nemultumit de
deciziile decanului le poate ataca la consiliul baroului, iar pe cele
date de consiliu, la Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania, potrivit
legii si statutului.
Sectiunea a II-a Uniunea Avocatilor din
Romania
ART. 52
Uniunea Avocatilor din Romania este formata
din toti avocatii inscrisi in barouri si are sediul in municipiul
Bucuresti.
Uniunea are personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu. Bugetul uniunii se formeaza din contributia barourilor in cote
stabilite de consiliul uniunii. Patrimoniul uniunii poate fi folosit in
activitati producatoare de venituri, in conditiile legii.
Nici un
barou nu poate functiona in afara uniunii.
ART. 53
Organele de conducere ale Uniunii Avocatilor din Romania sint:
a)
Congresul avocatilor;
b) consiliul;
c) comisia permanenta;
d) presedintele.
ART. 54
Congresul avocatilor este
constituit din cite un delegat pentru 30 de avocati din fiecare barou,
decanii barourilor si ceilalti membri ai consiliului uniunii.
Congresul ordinar se intruneste anual, la convocarea consiliului
uniunii.
La cererea majoritatii barourilor, consiliul uniunii este
obligat sa convoace congresul in sedinta extraordinara.
ART. 55
Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte
de data stabilita , prin instiintarea in scris a barourilor si prin
publicare intr-un ziar central . Consiliile barourilor sint obligate sa
afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul baroului si la
instantele judecatoresti din raza acestora.
Barourile sint obligate
sa-si aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de congres.
Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si adopta hotariri cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
ART. 56
Congresul avocatilor are urmatoarele
competente:
a) analizeaza si aproba raportul anual al consiliului
uniunii;
b) alege Comisia de cenzori si Consiliul de conducere al
Casei de Asigurari a Avocatilor;
c) face propuneri autoritatilor cu
drept de initiativa legislativa cu privire la profesia de avocat;
d) stabileste liniile directoare privind elaborarea sau modificarea
statutului profesiei;
e) adopta hotariri privitoare la relatiile
dintre barouri, perfectionarea pregatirii profesionale, respectarea
regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege si revoca pe membrii
consiliului uniunii care nu au functia de decan;
g) alege si
revoca pe membrii Comisiei Superioare de Disciplina, fiecare barou avind
dreptul la cite un reprezentant.
Competenta si procedura de
judecata se stabilesc prin statut;
h) aproba bugetul uniunii si al
Casei de Asigurari a Avocatilor si stabileste cotele de contributii ale
barourilor.
Hotaririle congresului sint definitive si obligatorii
pentru toate organele profesiei.
ART. 57
Consiliul
uniunii este format din decanii barourilor si cite un membru la 100 de
avocati de la fiecare barou care depaseste acest numar.
Membrii
consiliului uniunii sint alesi pe timp de 4 ani.
In caz de
schimbare a decanului unui barou, noul decan inlocuieste de drept pe
predecesorul sau. Celelalte vacante sint completate la proximul Congres
al avocatilor.
ART. 58
Consiliul uniunii se intruneste
trimestrial si ori de cite ori este nevoie.
El are urmatoarele
atributii:
a) aduce la indeplinire hotarire Congresului avocatilor;
b) dezbate, adopta si modifica statutul profesiei;
c) adopta
regulamentele privind organizarea examenelor de admitere in profesie si
definitivare;
d) alege si revoca pe presedintele uniunii,
vicepresedintii si membrii comisiei permanente. Presedintele si
vicepresedintii sint alesi pentru un mandat de 4 ani dintre avocatii cu o
vechime mai mare de 10 ani in profesie.
e) stabileste tarifele
minime de onorarii unice pe tara;
f) intocmeste proiectul de buget
al uniunii si al Casei de Asigurari a Avocatilor si le supune spre
aprobare congresului;
g) aproba primirea in profesia de avocat in
toate cazurile prevazute de lege ;
h) solutioneaza contestatiile
impotriva deciziilor comisiei permanente privind scutirea de examen;
i) solutioneaza contestatiile impotriva deciziilor consiliilor
barourilor prin care s-au respins cererile de transfer si de detasare.
ART. 59
Consiliul uniunii lucreaza legal in prezenta a
doua treimi din numarul membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul
majoritatii membrilor prezenti.
ART. 60
Comisia
permanenta se compune din 15 membri, dintre care 5 din Baroul
municipiului Bucuresti si 10 din celelalte barouri din tara.
Presedintele si vicepresedintii se includ in acest numar.
Comisia
permanenta are urmatoarele competente:
a) asigura activitatea
permanenta a uniunii;
b) elaboreaza proiectele statutului si ale
regulamentelor examenelor de primire in profesie si de definitivare;
c) organizeaza examenele de intrare in profesie si de definitivare;
d) acorda scutire de examen juristilor care indeplinesc conditiile
cerute de prezenta lege, cu avizul consultativ al consiliului baroului
respectiv;
e) organizeaza serviciul statistic general al
avocatilor;
f) organizeaza, la cererea barourilor, cercuri de
studii facultative si editeaza publicatiile uniunii;
g) infiinteaza
Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si ii coordoneaza
activitatea;
h) accepta donatiile si legatele facute uniunii;
i) angajeaza personalul si asigura executarea bugetului uniunii;
j)
intocmeste raportul anual de activitate si gestiune, pe care il supune
aprobarii consiliului uniunii.
ART. 61
Comisia
permanenta lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul
membrilor sai si ia hotariri valabile cu votul majoritatii membrilor
prezenti.
ART. 62
Presedintele uniunii are urmatoarele
atributii:
a) reprezinta uniunea in relatiile cu persoane fizice
si juridice din tara si din strainatate;
b) incheie conventii si
contracte in numele uniunii, cu autorizarea comisiei permanente;
c)
convoaca si conduce sedintele consiliului uniunii si ale comisiei
permanente;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale uniunii.
Vicepresedintii uniunii sint inlocuitori de drept ai presedintelui, in
ordinea stabilita de consiliul uniunii.
CAP. 5
Asistenta judiciara
ART. 63
Baroul asigura asistenta
judiciara in toate cazurile in care apararea este obligatorie potrivit
legii, precum si la cererea instantelor de judecata, a organelor de
urmarire penala sau a organelor administratiei publice locale in
cazurile in care acestea apreciaza ca persoanele se gasesc in
imposibilitate vadita de a plati onorariul.
In cazuri de exceptie,
daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi
prejudiciate prin intirziere, decanul baroului poate aproba acordarea de
asistenta gratuita.
Baroul organizeaza servicii de asistenta
judiciara la sediile tuturor instantelor de judecata din judet, care
asigura asistenta juridica si la organele de urmarire penala locale,
conduse de cite un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, si
coordonate de un membru al consiliului.
ART. 64
In
cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea
instantelor de judecata sau a organelor de urmarire penala, plata
onorariilor se face din fondurile Ministerului Justitiei.
In
cauzele in care asistenta judiciara este acordata din oficiu la cererea
organelor administratiei publice locale, plata onorariilor se face din
fondurile acestor organe.
CAP. 6
Raspunderea disciplinara
ART. 65
Avocatul raspunde disciplinar pentru
nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru
nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere
ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savirsite in
legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sint de natura a
prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei.
Avocatul care conduce asistenta juridica de pe linga fiecare instanta
este obligat sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de
orice avocat , in conditiile prevederilor primului alineat.
Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sint obligate
sa inainteze consiliului baroului orice plingere facuta impotriva unui
avocat si sa -l instiinteze despre orice actiune de urmarire penala sau
de judecata pornita impotriva unui avocat.
ART. 66
Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sint de
competenta consiliului baroului.
Anchetarea abaterii si exercitarea
actiunii disciplinare privind pe membrii organelor de conducere ale
uniunii si pe decanii barourilor sint de competenta comisiei permanente a
uniunii.
Membrii comisiei permanente care sint anchetati nu pot
participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a
actiunii disciplinare.
In toate cazurile, actiunea disciplinara
poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savirsirii
abaterii.
ART. 67
In cadrul fiecarui barou se
organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care judeca, in
prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare
savirsite de avocatii din acel barou.
In cadrul Uniunii Avocatilor
din Romania functioneaza Comisia Superioara de Disciplina, independenta
de conducerea uniunii, care judeca:
a) ca instanta de fond, in
complet de 3 membri, abaterile membrilor organelor de conducere ale
uniunii si ale decanilor barourilor;
b) ca instanta de recurs, in
complet de 5 membri.
Recursul declarat impotriva deciziei Comisiei
Superioare de Disciplina, ca instanta de fond, este judecat de consiliul
uniunii, constituit ca instanta disciplinara in plenul sau, mai putin
cel in cauza.
Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in
statut si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
ART. 68
Sanctiunile disciplinare sint:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 10.000 lei la 100.000 lei, care
se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face in termen de
30 de zile de la data raminerii definitive a hotaririi disciplinare.
Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul
profesiei pina la achitarea sumei;
d) interdictia de a exercita
profesia pe o perioada de la o luna la un an;
e) excluderea din
profesie.
In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub
nici o forma asistenta juridica, nu poate face uz de calitatea de avocat
si nu poate participa la activitatea organelor profesiei.
Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata,
decanul baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la
comunicare.
ART. 69
In caz de abatere evidenta si
grava, instanta disciplinara poate lua masura suspendarii avocatului din
exercitiul profesiei pina la judecarea definitiva a cauzei.
Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara
recurs in termen de 5 zile de la comunicare.
Recursul este
suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.
CAP. 7
Casa de Asigurari a Avocatilor
ART. 70
In cadrul
Uniunii Avocatilor din Romania este organizata si functioneaza Casa de
Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si
ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu
drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
ART. 71
Sint membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor
toti avocatii in activitate, avocatii pensionari si urmasii acestora cu
drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
Avocatul inscris
in barou, cu drept de exercitiu al profesiei, este obligat sa
contribuie, in conditiile legii, la constituirea fondului Casei de
Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si din alte forme de
asigurari sociale.
ART. 72
Perioada de timp in care un
avocat este deputat sau senator este luata in calcul la stabilirea
vechimii in avocatura. Indemnizatia de parlamentar si celelalte drepturi
banesti incasate se considera venituri din profesie si se iau in calcul
la stabilirea pensiei de catre Casa de Asigurari a Avocatilor.
Raporturile banesti intre Casa de Asigurari a Avocatilor si asigurarile
sociale de stat se reglementeaza potrivit legii.
ART. 73
Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu
si buget propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul
sau poate fi folosit in activitati economice producatoare de venituri,
in conditiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii.
ART. 74
Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata
de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate
si 2 avocati pensionari , alesi de congres pe o perioada de 4 ani.
Consiliul alege din rindurile sale un presedinte si un vicepresedinte.
ART. 75
Controlul financiar al Casei de Asigurari a
Avocatilor se exercita de catre comisia de cenzori, compusa din 3
membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat pensionar.
Barourile si avocatii sint obligati sa puna la dispozitia comisiei de
cenzori si a inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor
toate datele privind veniturile asupra carora se retine contributia
pentru fondul de pensii si ajutoare sociale.
CAP. 8
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 76
Prezenta lege va
fi pusa in aplicare astfel:
a) pina la alegerea noilor organe,
conducerea si celelalte activitati privind exercitarea profesiei de
avocat vor fi indeplinite de organele existente ;
b) in termen de
60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, membrii
barourilor vor prezenta decanatelor datele si documentele necesare
inscrierii in baroul avocatilor si optiunea pentru forma de exercitare a
profesiei;
c) in acelasi termen barourile vor organiza adunari
generale pentru alegerea organelor de conducere, a comisiilor de
cenzori, a comisiilor de disciplina si a delegatilor la Congresul
avocatilor;
d) consiliul uniunii va convoca Congresul avocatilor in
termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
e) consiliul uniunii nou-ales va adopta statutul profesiei in cel mult
90 de zile de la alegerea sa.
De la data adoptarii statutului,
avocatii vor exercita profesia in una dintre formele pentru care au
optat, potrivit prezentei legi.
Actualele birouri de avocati,
prevazute de Decretul-lege
nr.90/1990 privind unele masuri pentru organizarea si exercitarea
avocaturii in Romania, isi pot continua activitatea, in aceleasi
conditii, pe o perioada de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei
legi.
ART. 77
Cheltuielile efectuate pentru
investitii, dotari si alte utilitati, necesare cabinetelor de avocati si
celorlalte forme de exercitare a profesiei, care se infiinteaza in
temeiul art. 5 din prezenta lege, se scad din veniturile impozabile pe o
durata de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
ART. 78
La data intrarii in vigoare a prezentei legi, persoanele
fizice sau juridice , care au fost autorizate in baza altor legi sa
acorde consultanta juridica, isi inceteaza aceasta activitate.
ART. 79
Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul
nr.281/1954 privind organizarea si exercitarea avocaturii, publicat
in Buletinul Oficial nr . 34 din 21 iulie 1954, republicat in Buletinul
Oficial nr. 11 din 6 martie 1958 , cu modificarile ulterioare, si
Decretul nr.191/1977 (Legea nr. 27) privind reglementarea platii
onorariilor pentru asistenta juridica acordata persoanelor avind
domiciliul sau sediul in strainatate, publicat in Buletinul Oficial nr.
55 din 29 iunie 1977, precum si Decretul-lege
nr.90 din 28 februarie 1990 privind unele masuri pentru
organizarea si exercitarea avocaturii in Romania, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990, precum si orice
alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in
sedinta din 10 mai 1993 si de Camera Deputatilor in sedinta din 13
decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din
Constitutia Romaniei, si a fost reexaminata de Camera Deputatilor in
sedinta din 30 mai 1995 si de Senat in sedinta din 1 iunie 1995,
potrivit art. 145 alin. (1) din Constitutia Romaniei, in urma Deciziei
Curtii Constitutionale nr. 45 din 2 mai 1995.
PRESEDINTELE CAMEREI
DEPUTATILOR PRESEDINTELE SENATULUI ADRIAN NASTASE prof. univ. dr. OLIVIU
GHERMAN ____________________
Declinare de răspundere: Textele actelor normative publicate în această rubrică nu au caracter oficial.
