Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa-descopera
Precum vârcolacii si vampirii, bacteriile au un punct slab: argintul. Pretiosul metal este folosit de mii de ani pentru a contracara infectiile – Hipocrate descriindu-i proprietatile antimicrobiene în 400 î.e.n. – însa modul în care functioneaza a ramas un mister.
Acum, o echipa de oameni de stiinta condusi de James Collins, un specialist în inginerie biomedicala de la Universitatea Boston, a descris modul în care argintul poate ataca bacteriile si a aratat ca acest tratament stravechi ar putea ajuta la combaterea fenomenului rezistentei la antibiotice. Cercetarea este publicata în jurnalul Science Translational Medicine.
„Rezistenta este într-o continua crestere, pe când numarul antibioticelor noi aflate în faza de dezvoltare este tot mai mic”, afirma Collins. „Am vrut sa descoperim o metoda prin care sa facem antibioticele deja existente mai eficiente”, a adaugat specialistul.
Collins a descoperit alaturi de echipa sa ca argintul – în forma ionilor dizolvati – ataca celulele bacteriene în doua moduri: face membrana celulara mai permeabila si intervine în metabolismul celular, stimulând supraproductia unor compusi reactivi (si adeseori toxici) ai oxigenului. Ambele mecanisme ar putea fi folosite pentru a face antibioticele existente astazi mai eficiente împotriva bacteriilor rezistente, afirma Collins.
Cercetatorii cred ca antibioticele îsi distrug tintele prin producerea de compusi reactivi ai oxigenului, iar Collins si echipa sa au aratat ca atunci când aceste medicamente sunt stimulate cu ajutorul unor fragmente mici de argint, ele pot distruge de 10 pâna la 1.000 ori mai multe bacterii. De asemenea, prin cresterea permeabilitatii membranei celulare, argintul permite unei cantitati mai mari de antibiotic sa patrunda în celulele bacteriene, ceea ce ar putea ajuta la distrugerea mecanismelor de aparare ale acestora.
De asemenea, dereglarea membranei celulare a dus la cresterea eficacitatii vancomicinei, un antibiotic cu molecula mare, asupra bacteriilor gram negative, ce prezinta un învelis protector. De multe ori, celulele bacteriene gram negative nu pot fi penetrate de antibioticele formate din molecule mai mari. „Nu este vorba despre un «glont de argint», ci poate de o lingurita de argint care convinge bacteriile gram negative sa ia medicamentul”, a spus Collins.
Vance Fowler, un specialist în boli infectionease de la Universitatea Duke, afirma ca reusita cercetatorilor este „foarte interesanta”, însa subliniaza ca trebuie studiata potentiala toxicitate a argintului. „Înainte sa adaugam argint în antibiotice trebuie sa fim foarte atenti la toxicitatea argintului”, afirma Fowler, oferind drept exemplu o valva pentru inima produsa în anii '90 ce era dotata cu un învelis de argint pentru a combate infectiile. „Învelisul a prevenit infectiile, dar era totodata toxic pentru tesutul cardiac”, subliniaza Fowler.
Collins afirma ca echipa sa a obtinut rezultate bune în testele efectuate pe soareci cu cantitati de argint ce nu erau toxice. Totodata, cercetatorul afirma ca exista metode prin care riscul poate fi redus si mai mult. „Încurajam alti cercetatori sa studieze argintul pentru a identifica elementele care provoaca rezultatele benefice, astfel încât sa putem cauta versiuni non-toxice”, a spus Collins.
Sursa: Nature
| 
© 2009~2085 OSCII-Lab Home
Popescu-Colibasi