cp_Tehnologia ne schimba radical memoria

Sunt articole care exemplifica ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa acestui articol este descopera.ro

De la începutul civilizatiei umane, capacitatea de a memora a fost recunoscuta de mintile luminate drept una dintre trasaturile cheie ce definesc omul. În mitologia greaca, memoria era personificata de zeita Mnemosina, mama celor noua muze ce stau la originea cunoasterii manifestate prin arte. Astfel, gânditorii greci recunosteau rolul esential pe care memoria îl juca în definirea umanitatii.

Memoria a continuat sa considerata manifestare a divinului si în crestinism, fiind descrisa de marele filozof Augustin de Hipona ca esenta a sufletului. Cu timpul, însa, memoria si-a pierdut atributele divine, iar în vremurile recente tehnologia preia din ce în ce mai multe sarcini

Cum a fost afectata memoria de tehnologiile trecutului?

Înca din antichitate, oamenii au privit cu temere si scepticism efectul pe care tehnologiile noi îl au asupra memoriei. În unul din celebrele dialoguri ale lui Platon, Phaidros, Socrate povesteste cum zeul egiptean Theuth, considerat în mitologia locala inventatorul alfabetului, încearca sa-l convinga pe regele Egiptului, Thamus, sa raspândeasca arta scrisului printre egipteni. Argumentând în favoarea acestei noi tehnologii, Theuth sustine ca "stiinta aceasta îi va face pe egipteni mai întelepti si mai cu tinere de minte; gasit a fost leacul uitarii si, deopotriva, al nestiintei". Regele Thamus contesta însa beneficiile pe care Theuth le pretinde: "scrisul va aduce cu sine uitarea în sufletele celor care-l vor deprinde, lenevindu-le tinerea de minte; punându-si credinta în scris, oamenii îsi vor aminti din afara, cu ajutorul unor icoane straine, si nu dinlauntru, prin cauza proprie. Leacul pe care l-ai gasit tu nu e facut sa învârtoseze tinerea de minte, ci doar readucerea aminte".

Aceasta pilda reflecta ceea ce gândea Socrate: tehnologia alfabetului schimba mintea omului într-un mod negativ, substituirea amintirilor cu simboluri exterioare fiind un proces care afecteaza gândirea, facând-o superficiala. Se stie, de altfel, ca filozoful nu a lasat nicio opera scrisa în urma, fiind cunoscut astazi gratie elevului sau Platon, care nu-i împartasea viziunea în ce priveste riscul pe care îl prezinta scrisul.

Cu toate acestea, Socrate a avut dreptate în ceea ce priveste cel putin unul dintre efectele pe care tehnologia scrisului le-a avut asupra memoriei: pe masura ce a devenit posibila stocarea informatiei pe un mediu extern, oamenii au încetat sa mai memoreze cantitati uriase de informatii.

În Antichitate epopeele se transmiteau exclusiv pe cale orala, iar mintile stralucite se mândreau cu o memorie de neegalat. Temistocle, celebrul politician si general grec, avea reputatia de a fi învatat numele si chipul fiecaruia din cei 20.000 de cetateni din Atena. Romanii au codificat principiile Ars Memorativa, adica tehnici si metode de amplificare a memoriei, printre cei care au scris pe aceasta tema numarându-se Cicero si Quintilian.

În Evul Mediu eruditii obisnuiau sa memoreze pe de rost carti întregi. Acest lucru s-a schimbat odata cu tiparul inventat de Johannes Gutenberg, ce a redus costul cartilor si a permis aparitia acestora în tiraje mari. Specialistii estimeaza ca în 50 de ani de la aparitia tiparului lui Gutenberg (eveniment ce a avut loc în 1455) au fost tiparite la fel de multe carti câte au reusit sa produca scribii din întreaga Europa în cei 1.000 de ani ce au precedat inventia presei tipografice de catre metalurgistul german.

Accesul publicului larg la aceasta noua tehnologie si alfabetizarea, de-a lungul secolelor, a unui procent din ce în ce mai mare a populatiei din tarile moderne a dus la transformarea constiintei umane si la renuntarea la traditia memorarii, tendinta ce este accelerata în ultimele decenii, odata cu aparitia de noi tehnologii.

Revolutia electronica si aparitia Internetului au dus la scaderea costului în timp si bani al accesului la informatie, reducând si mai mult nevoia de a memora.

Tehnologia moderna pe post de memorie externa

Un studiu efectuat anul trecut în Marea Britanie a aratat ca fenomenul intitulat "amnezie numerica", adica incapacitatea de a tine minte numere de telefon, este din ce în ce mai raspândit. Astfel, 47% din populatia adulta a Marii Britanii nu stie numarul de telefon al partenerului pe de rost, iar 61% nu l-a memorat pe cel al celui mai bun prieten. Acum 20 de ani, când telefonul fix constituia principalul mod de a comunica la distanta, majoritatea oamenilor cunostea numerele de telefon ale persoanelor apropiate. Astazi, însa, agenda telefonului mobil a preluat sarcina memorarii acestora.

Acelasi studiu a relevat faptul ca 4 din 10 persoane au recunoscut ca, atunci când si-au pierdut telefonul mobil sau le-a fost furat, nu au putut sa ia legatura cu persoanele apropiate, deoarece nu stiau pe dinafara numarul de telefon.

Rezultatele acestui studiu au fost comentate de un specialist în psihologie, Dr. Glenn Wilson: "Odata ce tehnologia devine mai sofisticata, propriile noastre amintiri dispar pe masura ce ajungem sa contam pe informatiile stocate pe telefoanele mobile sau online. Pe lânga faptul ca aceasta dependenta de tehnologie poate deveni problematica în clipa în care memoria externa devine inacesibila sau este pierduta, exista riscul ca agilitatea mentala a indivizilor sa fie afectata. Ca în cazul multor alte competente, memoria trebuie exersata daca dorim sa nu se atrofieze".

Pe masura ce accesul la Internetul devine din ce în ce mai facil, iar telefoanele mobile inteligente permit accesul la întreaga cunoastere a omenirii în aproape orice moment, va fi din ce în ce mai greu sa rezistam tentatiei de a externaliza memoria.

Acest lucru se întâmpla deja, poate fara sa ne dam seama.

Un studiu efectuat pe un esantion de 3.000 de persoane de catre un reputat neurolog, Ian Robertson, a evidentiat faptul ca persoanele tinere au o capacitate mai redusa decât cele mai în vârsta de a-si aminti detalii personale despre oamenii din viata lor. Când au fost întrebate daca stiu data de nastere a unei rude, 87% din persoanele de peste 50 de ani au stiut raspunsul, lucru valabil pentru doar 40% dintre persoanele mai tinere de 30 de ani. Dincolo de aceasta cercetare, se poate observa în ultima vreme tendinta, mai ales în rândul tinerilor, de a folosi reteaua de socializare Facebook ca o forma de memorie externa ce stocheaza informatiile personale esentiale ale persoanelor apropiate.

Aceasta nu este singura tehnologie folosita în acest scop. Dispozitivele de navigatie de tip GPS, ce cresc constant în popularitate în rândul soferilor, reduc nevoia unei bune cunoasteri a mediului înconjurator. Aceasta externalizare poate ajunge la forme extreme, în SUA înregistrându-se cazuri de persoane care s-au ratacit si chiar au murit în Parcul National Death Valley din desertul Mojave, pentru ca au urmat orbeste indicatiile GPS-ului. Problema este atât de serioasa încât autoritatile avertizeaza vizitatorii pe site-ul oficial al parcului sa nu se bazeze exclusiv pe GPS pentru a naviga Valea Mortii.

Exista voci care sustin chiar ca tinerii din "generatia Google", asa cum sunt supranumiti copiii din ziua de astazi, crescuti în epoca Internetului, nu trebuie sa mai învete date istorice, ci doar contextul general. "În zilele noastre, profesorii nu mai sunt izvorul cunoasterii, ci Internetul poarta acest rol", sustine autorul Don Tapscott. "Copiii ar trebui sa învete despre istorie pentru a întelege lumea, dar nu au nevoie sa memoreze toate datele. E suficient sa cunoasca detalii generale despre batalia de la Hastings, fara sa fie nevoiti sa tina minte ca a avut loc în 1066. Pot cauta acest aspect pe Google, cu un singur click", a afirmat acesta, sustinând ca sistemul scolar în care elevii memoreaza date reflecta realitatea epocii industriale, nefiind adaptat la lumea de astazi, într-o economie digitala, în care tinerii au nevoie sa proceseze multe informatii în timp real.

David Brooks, editorialist la New York Times, sintetiza recent într-un articol avantajele pe care le ofera tehnologia moderna: "am crezut ca magia epocii informatiei consta în faptul ca ne permite sa stim mai mult, când, de fapt, magia acestei ere este aceea ca ne ofera oportunitatea de a sti mai putin. Epoca informatiei ne ofera servitori cognitivi externi - sisteme de memorie din siliciu. Putem lasa poverile pe umerii acestor servitori, eliberându-ne pe noi însine. Acum nu mai am nevoie de memorie, pentru ca am Google, Yahoo si Wikipedia. Daca doresc sa stiu ceva despre lume, apas câteva taste si ma bucur de binecuvântarile mintii exterioare". Acesta adauga: "poate va întrebati daca în procesul de externalizare a gândirii mele nu îmi pierd individualitatea. Nicidecum. Nu-mi pierd decât autonomia".

Totusi, pentru o categorie de oameni, instrumentele ce ofera un suport extern pentru memorie au efectul opus: le redau acestora autonomia si independenta.

Proiectul SenseCam, dezvoltat de Microsoft în laboratorul sau de la Cambridge, consta într-o camera foto ce poate fi purtata de persoanele cu pierderi de memorie. Aceasta face poze fara încetare de-a lungul unei zile, constituind un beneficiu imens pentru pacientii ce sufera de boala Alzheimer sau de alte afectiuni ce provoaca pierderi de memorie.

Emma Berry, neuropsiholog de la Spitalul Addenbrooke din Cambridge, a explicat de ce SenseCam este o inovatie extraordinara: "Pe lânga faptul ca SenseCam permite pacientilor sa-si reaminteasca evenimentele atunci când privesc imaginile, ceea ce este minunat, am descoperit ca dupa folosirea acestei metode pacientii ajung sa îsi pastreze amintirile de-a lungul mai multor luni, fara a mai avea nevoie de imagini. Acest lucru este absolut extraordinar, tinând cont ca în mod normal aceiasi oameni uita un eveniment important la doar câteva zile dupa ce a avut loc. Nu exista niciun alt instrument, nicio alta metoda care sa produca aceste rezultate extraordinare".

Cum functioneaza sistemul? Acesta se bazeaza pe o camera foto pe care pacientul o poarta la gât. Camera foto are o lentila de tip fisheye, ce surprinde aproape tot ceea ce vede pacientul. Aceasta este programata sa capteze o imagine la o anumita perioada de timp, de obicei la 30 de secunde, sau atunci când senzorii sai detecteaza o schimbare în intensitatea luminii, în culoare, în caldura emisa de corp sau daca giroscopul incorporat percepe miscare.

Daca în zilele noastre un astfel de instrument este util doar persoanelor cu pierderi de memorie, echipa de la Microsoft Research îsi imagineaza un viitor în care fiecare dintre noi beneficiaza de un suport extern al memoriei, care stocheaza fiecare moment din viata proprie. Acestia desfasoara un proiect intitulat MyLifeBits, în care se încearca stocarea fiecarui amanunt din viata lui Gordon Bell, un pionier în domeniul informaticii.

Începând cu 2001, fiecare detaliu din viata lui Gordon Bell este înregistrat, de la ceea ce vede în fiecare moment (folosind SenseCam), ce pagini web viziteaza, ce articole citeste, ce emisiuni umareste la televizor, ce se aude la aparatul radio aflat în apropierea sa, pâna la continutul fiecarui email si al fiecarei conversatii telefonice. De la începutul experimentului, el a beneficiat de mai multe instrumente, astfel ca acum îi este înregistrata fiecare bataie a inimii, iar pozitia lui din fiecare moment al zilei este cunoscuta gratie unui sistem GPS. Toate aceste date sunt stocate într-o memorie externa, pe care doar el o poate accesa.

Practica de a stoca fiecare moment al vietii se numeste lifelogging, iar daca acum pare doar o excentricitate, în 10-20 de ani acest obicei ar putea deveni unul de rutina, pe masura ce costul stocarii datelor scade vertiginos (în 2006, un hard-disk de 1TB costa 600$; astazi costa 100$), iar tehnologia evolueaza si ocupa un spatiu mai mic. Astfel, cele mai multe telefoanele mobile disponibile astazi sunt echipate cu o camera foto, iar procesoarele folosite de telefoanele inteligente de ultima generatie sunt mai puternice decât cel folosit de naveta spatiala care a dus primii oameni pe Luna în 1969. Miniaturizarea cipurilor va permite integrarea senzorilor în aproape orice obiect ce ne înconjoara, de la haine pâna la vasul de toaleta.

Viitorul memoriei externe si efectul asupra sinelui

Recent, o echipa de cercetatori americani a reusit sa activeze si sa stearga, cu o atingere de buton, o amintire din creierul unui soarece. De asemenea, oamenii de stiinta au reusit în cadrul aceluiasi studiu sa conceapa un implant care sa contina amintirile pe care soarecele le pierduse.

Acesta constituie primul pas spre o "neuroproteza", instrument medical ce va fi folosit pentru a asista pacientii afectati de atacuri cerebrale, Alzheimer sau de alte boli degenerative ce conduc la pierderea memoriei. Urmatorul pas al acestui tip de cercetare este dezvoltarea unei neuroproteze care sa produca un efect similar în cazul maimutelor, pentru ca abia apoi aceasta tehnologie sa fie testata pe oameni.

Chiar daca aceasta neuroproteza va fi folosita initial pentru a asista persoanele cu boli ce afecteaza memoria, este greu de crezut ca, în timp, tehnologia nu va fi folosita si în scop recreational sau pentru augmentarea cunostintelor.

Tehnologia de astazi permite deja dirijarea unui automobil cu ajutorul gândului, controlul unui computer sau apelarea unui numar de telefon exclusiv prin puterea mintii, toate aceste inovatii aducându-ne, pas cu pas, mai aproape de realizarea interfetei om-masina.

Privind pasii facuti deja în directia simbiozei om-masina, aparitia unui exocortex (adica a unei unitati artificiale de procesare a informatiei care sa se afle în continua interactiune cu creierul biologic) pare mai degraba o problema de timp, iar pasii pe care îi facem în directia utilizarii memoriei externalizate ridica unele probleme în plan etic.

Psihologii avertizeaza ca memoria este o componenta esentiala a sinelui, a individualitatii fiecarei persoane, iar pe masura ce tot mai multe elemente vor fi stocate pe medii externe mintii umane, profunzimea personalitatii individului risca sa fie afectata. Gusturile noastre, preferintele si alegerile pe care le facem, cultura pe care ne construim reperele, vor fi toate afectate pe masura ce vom accepta o externalizare tot mai mare a memoriei catre un mediu extern.

Cu exceptia unei retrageri totale a individului din societatea informatizata, tendinta din ce în ce mai pronuntata spre o externalizare progresiva a memoriei cu greu poate fi încetinita. Progresul tehnologic nu poate fi oprit - nici nu ar fi un lucru benefic - însa acesta trebuie însotit de o atenta examinare a consecintelor pe care le poate avea în cazul personalitatii fiecaruia, pentru a întelege cu adevarat schimbarile pe care le provoaca.

accesind linkul 446 ajutor ajungeti inapoi la insemnarea sursa
accesind acest link ajungeti in pagina home a blog-ului