Sunt articole care exemplifica ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa acestui articol este descopera.ro
De la īnceputul civilizatiei umane, capacitatea de a memora a fost recunoscuta de mintile luminate drept una dintre trasaturile cheie ce definesc omul. Īn mitologia greaca, memoria era personificata de zeita Mnemosina, mama celor noua muze ce stau la originea cunoasterii manifestate prin arte. Astfel, gānditorii greci recunosteau rolul esential pe care memoria īl juca īn definirea umanitatii.
Memoria a continuat sa considerata manifestare a divinului si īn
crestinism, fiind descrisa de marele filozof Augustin de Hipona ca
esenta a sufletului. Cu timpul, īnsa, memoria si-a pierdut
atributele divine, iar īn vremurile recente tehnologia preia din ce
īn ce mai multe sarcini
Cum a fost afectata memoria
de tehnologiile trecutului?
Īnca din antichitate, oamenii au privit cu temere si scepticism
efectul pe care tehnologiile noi īl au asupra memoriei. Īn unul din
celebrele dialoguri ale lui Platon, Phaidros, Socrate
povesteste cum zeul egiptean Theuth, considerat īn mitologia locala
inventatorul alfabetului, īncearca sa-l convinga pe regele
Egiptului, Thamus, sa raspāndeasca arta scrisului printre egipteni.
Argumentānd īn favoarea acestei noi tehnologii, Theuth sustine ca
"stiinta aceasta īi va face pe egipteni mai īntelepti si mai cu
tinere de minte; gasit a fost leacul uitarii si, deopotriva, al
nestiintei". Regele Thamus contesta īnsa beneficiile pe care Theuth
le pretinde: "scrisul va aduce cu sine uitarea īn sufletele
celor care-l vor deprinde, lenevindu-le tinerea de minte;
punāndu-si credinta īn scris, oamenii īsi vor aminti din afara, cu
ajutorul unor icoane straine, si nu dinlauntru, prin cauza
proprie. Leacul pe care l-ai gasit tu nu e facut sa īnvārtoseze
tinerea de minte, ci doar readucerea aminte".
Aceasta pilda reflecta ceea ce gāndea Socrate: tehnologia
alfabetului schimba mintea omului īntr-un mod negativ, substituirea
amintirilor cu simboluri exterioare fiind un proces care afecteaza
gāndirea, facānd-o superficiala. Se stie, de altfel, ca filozoful
nu a lasat nicio opera scrisa īn urma, fiind cunoscut astazi gratie
elevului sau Platon, care nu-i īmpartasea viziunea īn ce priveste
riscul pe care īl prezinta scrisul.
Cu toate acestea, Socrate a avut dreptate īn ceea ce priveste
cel putin unul dintre efectele pe care tehnologia scrisului le-a
avut asupra memoriei: pe masura ce a devenit posibila
stocarea informatiei pe un mediu extern, oamenii au īncetat sa mai
memoreze cantitati uriase de informatii.
Īn Antichitate epopeele se transmiteau exclusiv pe cale orala,
iar mintile stralucite se māndreau cu o memorie de neegalat.
Temistocle, celebrul politician si general grec, avea reputatia de
a fi īnvatat numele si chipul fiecaruia din cei 20.000 de cetateni
din Atena. Romanii au codificat principiile Ars Memorativa,
adica tehnici si metode de amplificare a memoriei, printre cei care
au scris pe aceasta tema numarāndu-se Cicero si Quintilian.
Īn Evul Mediu eruditii obisnuiau sa memoreze pe de rost
carti īntregi. Acest lucru s-a schimbat odata cu tiparul
inventat de Johannes Gutenberg, ce a redus costul cartilor si a
permis aparitia acestora īn tiraje mari. Specialistii estimeaza ca
īn 50 de ani de la aparitia tiparului lui Gutenberg (eveniment ce a
avut loc īn 1455) au fost tiparite la fel de multe carti cāte au
reusit sa produca scribii din īntreaga Europa īn cei 1.000 de ani
ce au precedat inventia presei tipografice de catre metalurgistul
german.
Accesul publicului larg la aceasta noua tehnologie si
alfabetizarea, de-a lungul secolelor, a unui procent din ce īn ce
mai mare a populatiei din tarile moderne a dus la transformarea
constiintei umane si la renuntarea la traditia memorarii, tendinta
ce este accelerata īn ultimele decenii, odata cu aparitia de noi
tehnologii.
Revolutia electronica si aparitia Internetului au dus la
scaderea costului īn timp si bani al accesului la informatie,
reducānd si mai mult nevoia de a memora.
Tehnologia moderna pe post de
memorie externa
Un studiu efectuat anul trecut īn Marea Britanie a aratat ca
fenomenul intitulat "amnezie numerica", adica incapacitatea de a
tine minte numere de telefon, este din ce īn ce mai raspāndit.
Astfel, 47% din populatia adulta a Marii Britanii nu stie
numarul de telefon al partenerului pe de rost, iar 61% nu l-a
memorat pe cel al celui mai bun prieten. Acum 20 de ani,
cānd telefonul fix constituia principalul mod de a comunica la
distanta, majoritatea oamenilor cunostea numerele de telefon ale
persoanelor apropiate. Astazi, īnsa, agenda telefonului mobil a
preluat sarcina memorarii acestora.
Acelasi studiu a relevat faptul ca 4 din 10 persoane au
recunoscut ca, atunci cānd si-au pierdut telefonul mobil sau le-a
fost furat, nu au putut sa ia legatura cu persoanele apropiate,
deoarece nu stiau pe dinafara numarul de telefon.
Rezultatele acestui studiu au fost comentate de un specialist īn
psihologie, Dr. Glenn Wilson: "Odata ce tehnologia devine mai
sofisticata, propriile noastre amintiri dispar pe masura ce ajungem
sa contam pe informatiile stocate pe telefoanele mobile sau online.
Pe lānga faptul ca aceasta dependenta de tehnologie poate
deveni problematica īn clipa īn care memoria externa devine
inacesibila sau este pierduta, exista riscul ca agilitatea mentala
a indivizilor sa fie afectata. Ca īn cazul multor alte competente,
memoria trebuie exersata daca dorim sa nu se
atrofieze".
Pe masura ce accesul la Internetul devine din ce īn ce mai
facil, iar telefoanele mobile inteligente permit accesul la
īntreaga cunoastere a omenirii īn aproape orice moment, va fi din
ce īn ce mai greu sa rezistam tentatiei de a externaliza
memoria.
Acest lucru se īntāmpla deja, poate fara sa ne dam seama.
Un studiu efectuat pe un esantion de 3.000 de persoane de catre
un reputat neurolog, Ian Robertson, a evidentiat faptul ca
persoanele tinere au o capacitate mai redusa decāt cele mai
īn vārsta de a-si aminti detalii personale despre oamenii din viata
lor. Cānd au fost īntrebate daca stiu
data de nastere a unei rude, 87% din persoanele de peste 50 de ani
au stiut raspunsul, lucru valabil pentru doar 40% dintre persoanele
mai tinere de 30 de ani. Dincolo de aceasta cercetare, se poate
observa īn ultima vreme tendinta, mai ales īn rāndul tinerilor, de
a folosi reteaua de socializare Facebook ca o forma de memorie
externa ce stocheaza informatiile personale esentiale ale
persoanelor apropiate.
Aceasta nu este singura tehnologie folosita īn acest scop.
Dispozitivele de navigatie de tip GPS, ce cresc constant īn
popularitate īn rāndul soferilor, reduc nevoia unei bune cunoasteri
a mediului īnconjurator. Aceasta externalizare poate ajunge la
forme extreme, īn SUA īnregistrāndu-se cazuri de persoane care s-au
ratacit si chiar au murit īn Parcul National Death Valley
din desertul Mojave, pentru ca au urmat orbeste indicatiile
GPS-ului. Problema este atāt de serioasa īncāt autoritatile
avertizeaza vizitatorii pe site-ul oficial al parcului sa nu se
bazeze exclusiv pe GPS pentru a naviga Valea Mortii.
Exista voci care sustin chiar ca tinerii din "generatia Google",
asa cum sunt supranumiti copiii din ziua de astazi, crescuti īn
epoca Internetului, nu trebuie sa mai īnvete date istorice, ci doar
contextul general. "Īn zilele noastre, profesorii nu mai sunt
izvorul cunoasterii, ci Internetul poarta acest rol", sustine
autorul Don Tapscott. "Copiii ar trebui sa īnvete despre istorie
pentru a īntelege lumea, dar nu au nevoie sa memoreze toate datele.
E suficient sa cunoasca detalii generale despre batalia de
la Hastings, fara sa fie nevoiti sa tina minte ca a avut loc īn
1066. Pot cauta acest aspect pe Google, cu un singur
click", a afirmat acesta, sustinānd ca sistemul scolar īn
care elevii memoreaza date reflecta realitatea epocii industriale,
nefiind adaptat la lumea de astazi, īntr-o economie digitala, īn
care tinerii au nevoie sa proceseze multe informatii īn timp
real.
David Brooks, editorialist la New York Times, sintetiza recent
īntr-un articol avantajele pe care le ofera tehnologia moderna: "am
crezut ca magia epocii informatiei consta īn faptul ca ne permite
sa stim mai mult, cānd, de fapt, magia acestei ere este aceea ca ne
ofera oportunitatea de a sti mai putin. Epoca informatiei ne ofera
servitori cognitivi externi - sisteme de memorie din siliciu. Putem
lasa poverile pe umerii acestor servitori, eliberāndu-ne pe noi
īnsine. Acum nu mai am nevoie de memorie, pentru ca am Google,
Yahoo si Wikipedia. Daca doresc sa stiu ceva despre lume, apas
cāteva taste si ma bucur de binecuvāntarile mintii exterioare".
Acesta adauga: "poate va īntrebati daca īn procesul de
externalizare a gāndirii mele nu īmi pierd individualitatea.
Nicidecum. Nu-mi pierd decāt autonomia".
Totusi, pentru o categorie de oameni, instrumentele ce ofera un
suport extern pentru memorie au efectul opus: le redau acestora
autonomia si independenta.
Proiectul SenseCam, dezvoltat de Microsoft īn laboratorul sau de
la Cambridge, consta īntr-o camera foto ce poate fi purtata de
persoanele cu pierderi de memorie. Aceasta face poze fara īncetare
de-a lungul unei zile, constituind un beneficiu imens pentru
pacientii ce sufera de boala Alzheimer sau de alte afectiuni ce
provoaca pierderi de memorie.
Emma Berry, neuropsiholog de la Spitalul Addenbrooke din
Cambridge, a explicat de ce SenseCam este o inovatie extraordinara:
"Pe lānga faptul ca SenseCam permite pacientilor sa-si reaminteasca
evenimentele atunci cānd privesc imaginile, ceea ce este minunat,
am descoperit ca dupa folosirea acestei metode pacientii ajung sa
īsi pastreze amintirile de-a lungul mai multor luni, fara a mai
avea nevoie de imagini. Acest lucru este absolut
extraordinar, tinānd cont ca īn mod normal aceiasi oameni uita un
eveniment important la doar cāteva zile dupa ce a avut loc. Nu
exista niciun alt instrument, nicio alta metoda care sa produca
aceste rezultate extraordinare".
Cum functioneaza sistemul? Acesta se bazeaza pe o camera foto pe
care pacientul o poarta la gāt. Camera foto are o lentila de tip
fisheye, ce surprinde aproape tot ceea ce vede pacientul. Aceasta
este programata sa capteze o imagine la o anumita perioada de timp,
de obicei la 30 de secunde, sau atunci cānd senzorii sai detecteaza
o schimbare īn intensitatea luminii, īn culoare, īn caldura emisa
de corp sau daca giroscopul incorporat percepe miscare.
Daca īn zilele noastre un astfel de instrument este util doar
persoanelor cu pierderi de memorie, echipa de la Microsoft Research
īsi imagineaza un viitor īn care fiecare dintre noi beneficiaza de
un suport extern al memoriei, care stocheaza fiecare moment din
viata proprie. Acestia desfasoara un proiect intitulat MyLifeBits,
īn care se īncearca stocarea fiecarui amanunt din viata lui Gordon
Bell, un pionier īn domeniul informaticii.
Īncepānd cu 2001, fiecare detaliu din viata lui Gordon
Bell este īnregistrat, de la ceea ce vede īn fiecare moment
(folosind SenseCam), ce pagini web viziteaza, ce articole citeste,
ce emisiuni umareste la televizor, ce se aude la aparatul radio
aflat īn apropierea sa, pāna la continutul fiecarui email si al
fiecarei conversatii telefonice. De la īnceputul
experimentului, el a beneficiat de mai multe instrumente, astfel ca
acum īi este īnregistrata fiecare bataie a inimii, iar pozitia lui
din fiecare moment al zilei este cunoscuta gratie unui sistem GPS.
Toate aceste date sunt stocate īntr-o memorie externa, pe care doar
el o poate accesa.
Practica de a stoca fiecare moment al vietii se numeste
lifelogging, iar daca acum pare doar o excentricitate, īn
10-20 de ani acest obicei ar putea deveni unul de rutina, pe masura
ce costul stocarii datelor scade vertiginos (īn 2006, un hard-disk
de 1TB costa 600$; astazi costa 100$), iar tehnologia evolueaza si
ocupa un spatiu mai mic. Astfel, cele mai multe telefoanele mobile
disponibile astazi sunt echipate cu o camera foto, iar
procesoarele folosite de telefoanele inteligente de ultima
generatie sunt mai puternice decāt cel folosit de naveta spatiala
care a dus primii oameni pe Luna īn 1969. Miniaturizarea
cipurilor va permite integrarea senzorilor īn aproape orice obiect
ce ne īnconjoara, de la haine pāna la
vasul de toaleta.
Viitorul memoriei externe si
efectul asupra sinelui
Recent,
o echipa de cercetatori americani a reusit sa activeze si sa
stearga, cu o atingere de buton, o amintire din creierul unui
soarece. De asemenea, oamenii de stiinta au reusit īn cadrul
aceluiasi studiu sa conceapa un implant care sa contina amintirile
pe care soarecele le pierduse.
Acesta constituie primul pas spre o "neuroproteza", instrument
medical ce va fi folosit pentru a asista pacientii afectati de
atacuri cerebrale, Alzheimer sau de alte boli degenerative ce
conduc la pierderea memoriei. Urmatorul pas al acestui tip de
cercetare este dezvoltarea unei neuroproteze care sa produca un
efect similar īn cazul maimutelor, pentru ca abia apoi aceasta
tehnologie sa fie testata pe oameni.
Chiar daca aceasta neuroproteza va fi
folosita initial pentru a asista
persoanele cu boli ce afecteaza memoria, este greu de crezut ca, īn
timp, tehnologia nu va fi folosita si īn scop recreational sau
pentru augmentarea cunostintelor.
Tehnologia de astazi permite deja
dirijarea unui automobil cu ajutorul gāndului,
controlul unui computer sau
apelarea unui numar de telefon exclusiv prin puterea mintii,
toate aceste inovatii aducāndu-ne, pas cu pas, mai aproape de
realizarea interfetei om-masina.
Privind pasii facuti deja īn directia simbiozei om-masina,
aparitia unui exocortex (adica a unei unitati artificiale de
procesare a informatiei care sa se afle īn continua interactiune cu
creierul biologic) pare mai degraba o problema de timp, iar pasii
pe care īi facem īn directia utilizarii memoriei externalizate
ridica unele probleme īn plan etic.
Psihologii avertizeaza ca memoria este o componenta esentiala a
sinelui, a individualitatii fiecarei persoane, iar pe masura ce tot
mai multe elemente vor fi stocate pe medii externe mintii umane,
profunzimea personalitatii individului risca sa fie afectata.
Gusturile noastre, preferintele si alegerile pe care le
facem, cultura pe care ne construim reperele, vor fi toate afectate
pe masura ce vom accepta o externalizare tot mai mare a memoriei
catre un mediu extern.
Cu exceptia unei retrageri totale a individului din societatea
informatizata, tendinta din ce īn ce mai pronuntata spre o
externalizare progresiva a memoriei cu greu poate fi īncetinita.
Progresul tehnologic nu poate fi oprit - nici nu ar fi un lucru
benefic - īnsa acesta trebuie īnsotit de o atenta examinare a
consecintelor pe care le poate avea īn cazul personalitatii
fiecaruia, pentru a īntelege cu adevarat schimbarile pe care le
provoaca.
accesind linkul 446 ajutor ajungeti inapoi la insemnarea sursa
accesind acest link ajungeti in pagina home a blog-ului