Stefan Dobruneanu, o figura ce nu trebuie uitata  

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site.Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA. (fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa:verticalonline.ro 

Nascut in Caracal la data de 14 decembrie 1862, Stefan Dobruneanu, a fost cel de-al treilea fiu al familiei de proprietari Dobruneanu St. Nicolae si Zinca zisa si Zoe, tatal fiind fiul lui Stefan Dobruneanu, mare proprietar de terenuri in fostul judet Romanati, numele acestora venind de la localitatea Dobrun unde familia detinea proprietati, acesta din urma fiind si   ctitor in anul 1846 al bisericii din localitate.  Cariera lui a fost insa legata de judetul Gorj.

in anul 1894 a fost unul din fondatorii revistei "Jiul"

inainte de nasterea ilustrului avocat, Stefan Dobruneanu, in sinul familiei sale s-au mai nascut inca doi baieti, primul in anul 1855 care a primit prenumele Iancu si care in cursul vietii a fost cunoscut ca mare proprietar de terenuri dar si ca un mare filantrop iar cel de-al doilea fiu al acestora,   Mihai, nascut in anul 1861, a imbracat haina militara ajungind pina la gradul de locotenent colonel iar in perioada 1915-1917 detinind functia de Comandant al Regimentului 19 Romanati. 
insa mult mai deosebit in familia lui Stefan Dobruneanu a fost marele haiduc Iancu Jianu care era bunicul sau dupa mama, acesta dupa perioada de haiducie, atunci cind a fost prins si condamnat la moarte prin spinzuratoare, a fost salvat de faptul ca a fost cerut in casatorie de Sultana, cu care, in primii ani dupa casatorie vazind ca nu au dat nastere nici unui copil au infiat o fata cu prenumele Maria, nascuta in anul 1830 si casatorita cu Zaman Constantin in anul 1855, insa in anul 1835, Sultana a dat nastere unei fete careia parintii i-au dat prenumele de Zinca. Aceasta s-a casatorit in anul 1855 cu Nicolae St. Dobruneanu.
Cei trei copii ai familiei Dobruneanu, dat fiind rezonanta culturala, spirituala dar si revolutionara a familiei din care proveneau, au primit o educatie aleasa astfel incit toti trei au ajuns in societate personaje cu un deosebit comportament civic. Stefan, dupa absolvirea cursurilor primare a urmat   cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti pe care a absolvit-o in anul 1884   cu lucrarea de licenta avind titlul "Despre libertatea provisorie in materie penala".

Personalitate a Gorjului

Dupa absolvire a fost repartizat ca magistrat in orasul Tirgu Jiu unde a activat foarte putin timp in aceasta functie dedicindu-se ulterior profesiei de avocat ajungind intr-un timp foarte scurt un foarte bun profesionist in breasla fiind apreciat de toti cei cu care a avut legaturi profesionale si nu numai. Datorita deosebitelor sale calitati si aprecieri a fost ales si senator de Gorj facind parte o perioada de timp si din Consiliul Local in calitate de consilier ales de locuitorii orasului. O alta deosebita calitate a ilustrului avocat a fost si implicarea sa in relatiile culturale ale judetului atunci cind in anul 1894 a fost unul din fondatorii revistei "Jiul", alaturi de alte mari personalitati ale vremii printre care: Alexandru Stefulescu, Emanoil Paraianu, cumnatul sau, Iuliu Moisil, si altii, impreuna cu care a fost si initiatorul infiintarii Muzeului Judetean Gorj care astazi poarta numele prietenului sau "Alexandru Stefulescu".
Nu la mult timp de la stabilirea sa in orasul Tirgu Jiu, Stefan Dobruneanu s-a casatorit la data de 20 aprilie 1886, la virsta de 24 ani cu Ecaterina Caribolu, nascuta Frumusanu, vaduva lui Grigore I. Caribolu, descendent al familiei domnitoare Racovita, care moare in anul 1884 la virsta de 28 de ani. Sotia sa era nascuta la data de 24 ianuarie 1864 in orasul Tirgu Jiu fiind botezata la 12 februarie acelasi an de catre nasul sau de botez, fratele tatalui sau, Frumusanu Stefan si sotia sa Ecaterina, preot fiind Constantin Stefulescu. Parintii acesteia Frumusanu C. Dimitrie, fiind decedat la data casatoriei, si Ecaterina faceau parte la rindul lor din una din familiile cu rezonanta istorica ale judetului Gorj, martori ai acestei casatorii au fost personalitati de seama ale Gorjului de la sfirsitul secolului al XIX-lea si anume: Titu D. Frumusanu, fratele miresei in virsta de 25 ani de profesie functionar, doctorul Dimitrie Culcer in virsta de 35 ani, Eugenie Paraianu proprietar in virsta de 35 ani si fratele mirelui locotenent pe atunci Mihail Dobruneanu in virsta de 25 ani.
La data casatoriei, Ecaterina Caribolu, fosta Frumusanu, a venit sa intemeieze noua familie cu o considerabila avere astfel: proprietatea detinuta in localitatea Iasi avind ca dimensiuni 130 stinjeni latime medie si 1620 stinjeni lungime. Pe linga aceasta mai detinind si trusoul, argintarie si bijutierii in valoare de 2000 lei precum si cheltuielile pentru instalare, de aceiasi valoare, avere primita ca dota cu ocazia primei casatorii incheiate in anul 1881 cu Grigore I. Caribolu. Acesta insa in data de 26 ianuarie 1884, bolnav fiind, testeaza toata averea sa sotiei sale Ecaterina, avere care consta in partea sa din marea proprietate detinuta de familia Caribolu in localitatea Pesteana Jiu din judetul Gorj. Aceasta din urma parte de proprietate, Ecaterina o vinde in anul 1889, cu autorizatia sotului sau Stefan Dobruneanu unui alt mare proprietar de mosii anume Savu Somanescu din Craiova pentru suma de 67660 lei, suma colosala la vremea respectiva. (Va urma)

autor:Daniel Cismasu

O mare si deosebita bucurie, in familia marelui avocat, s-a produs atunci cind in noaptea dintre 23-24 iulie 1890 Ecaterina da nastere unui fiu caruia i-au dat prenumele Stefan, conform actului sau de nastere, insa ulterior parintii l-au numit si "Stiva-Stefan". Acesta s-a nascut in casa familiei din strada Unirii, suburbia Albastra, casa in care se pare ca acestia au locuit doar cu chirie ea fiind proprietatea familiei Caribolu, primarul orasului care a inscris nou nascutul in registrele de stare civila a fost Ion C. Mongescu iar ca martori la eveniment au semnat Titu D. Frumusanu, avocat si unchiul noului nascut dar si Constantin A. Crasnaru, magistrat si proprietarul mosiei si culei de la Groserea din judetul Gorj. Din pacate bucuria familiei nu a durat decit aproape doi ani, deoarece, asa cum este mentionat pe monumentul funerar al familiei Jienilor din Caracal se pare ca acest fiu al familiei Dobruneanu a decedat la data de 3 mai 1892 in aceasta localitate.

Familie cu realizari materiale

Dupa acest eveniment nefericit, familia renumitului avocat, a suferit enorm in urma acestei pierderi ajungind nu dupa mult timp ca intr-o prima faza sotia Ecaterina, pe care Stefan o mai alinta si Caterina, sa se imbolnaveasca si sa se sfirseasca in anul 1905 ca mai apoi la cinci ani de la moartea acesteia, la Berlin, sa isi afle sfirsitul si Stefan. intre timp insa acestia au continuat sa traiasca si sa locuiasca in Tirgu Jiu, probabil tot cu chirie in casele din strada Unirii, numarul 96, proprietate a familiei Caribolu, viitorii socrii ai doctorului Hasnas, acolo unde in luna decembrie din anul 1899, la intocmirea recensamintului locuitorilor orasului Tirgu Jiu, acestia figureaza in gospodarie cu trei servitori si anume: Somic Alexandru de 14 ani, Popescu I. Paraschiva de 24 ani si Albulescu Marita de 39 ani. La aceiasi adresa locuind si Caribolu Alexandru in virsta de 30 ani.
Mult mai bine s-au descurcat insa sotii Dobruneanu pe plan material, Stefan prin natura profesiei de avocat cistiga foarte bine mai ales ca era cunoscut ca un foarte bun profesionist iar Ecaterina ce facea parte dintr-o familie foarte instarita, tatal sau fiind ani de-a rindul profesor iar o perioada de timp chiar si Magistrat/Primar al orasului Tirgu Jiu, fiind totodata si proprietarul mai multor mosii in localitatile Frumusei, de unde era si originar, Romanesti si Iasi iar in Tirgu Jiu era proprietarul casei renumitului Vasile Moanga din strada Industriei devenita Frumusanu iar in perioada comunista Siretului, acolo unde se nascuse si Ecaterina, casa dotata la vremea respectiva cu mobilier adecvat chiar si cu pian. Pentru averea tatalui lor, Dimitrie C. Frumusanu, decedat in anul 1879 la virsta de 62 ani, s-a intocmit in anul 1889 o prima tranzactie intre Ecaterina, nascuta Otetelisanu, ce-a de-a doua sotie a pitarului Dimitrie C. Frumusanu cu care s-a casatorit in anul 1857, si cei patru copii ai acestuia Titu/Dimitrie, Numa/Nicolae, Constanta, casatorita Cirstoceanu si ulterior Paraianu si Ecaterina sau Caterina. Prin aceasta tranzactie se recunostea dreptul mamei lor in casele lor din Tirgu Jiu ca mai apoi in acelasi an, aceiasi mostenitori, sa imparta averea defunctului lor tata astfel: mosia din localitatea Sasa, astazi Danesti a fost atribuita prin tragere la sorti lui Constanta Cirstoceanu, mosia din localitatea Iasi, astazi de comuna Dragutesti a fost atribuita lui Ecaterina Dobruneanu, asa cum ii fusese de altfel data ca dota la casatorie iar mosiile din localitatile Frumusei si Romanesti au fost impartite in mod egal intre fratii Numa si Titu.
in anul 1904, parca presimtindu-si soarta, Ecaterina Dobruneanu, vinde la mai multi locuitori din Iasi, Dobrita, Stroiesti, Lelesti si Urechesti toata proprietatea sa din Iasi vecina la rasarit cu apa Neagra si hotarul Urechesti, la apus cu riul Jiu si proprietatea lui Pantelimon Voiculescu, la miaza noapte cu proprietatea lui Constantin V. Toltea si la miaza zi cu mostenitorii lui Ion N. Tilvescu, tranzactia incheindu-se pentru suma de 47000 lei care aveau sa fie achitati o mica parte la data incheierii contractului iar restul in rate pe parcursul mai multor ani cu o dobinda de 6% pe an. Un an mai tirziu, in urma deschiderii succesiunii acesteia, partea din aceasta succesiune ce a revenit fratelui sau Numa Frumusanu a fost vinduta de acesta capitanului Mihail Dobruneanu din Caracal, aceasta parte constind in a treia parte din creanta rezultata din actul de vinzare a mosiei din Iasi in valoare de 10000 lei.(Va urma)

autor:Daniel Cismasu

Din pacate aceasta nu s-a putut bucura foarte mult de venitul dobindit in urma acestei vinzari deoarece in data de 22 iunie 1905, la ora sase dimineata, in casele lui Antoaneta Caribolu din Tirgu Jiu strada Unirii, suburbia Albastra, Caterina Dobruneanu isi afla sfirsitul, lasind in urma sa un sot foarte indurerat, un sot care nu a incetat sa fie alaturi de prea iubita sa sotie cu gindul dar si cu sufletul pina cind si acesta la rindul sau si-a aflat sfirsitul. in memoria sotiei sale, avocatul Stefan Dobruneanu a investit foarte mult ridicindu-i chiar un bust pe un soclu foarte inalt in gradina publica a orasului Tirgu Jiu, bust care astazi mai poate fi admirat doar in citeva ilustrate care s-au mai pastrat deoarece acesta a fost vandalizat in urma cu foarte multi ani. Se spune ca Ecaterina Dobruneanu a fost o femeie deosebit de frumoasa si totodata la fel de inteligenta dat fiind educatia aleasa pe care a primit-o de la parinti.

Testamentul

Sfisiat de durere, Stefan Dobruneanu imediat dupa decesul iubitei dar si deosebitei sale sotii, neavind nici mostenitori, dupa o chibzuita gindire alege ca fabuloasa sa avere strinsa si dobindita de-a lungul timpului sa o lase pentru scopuri caritabile, astfel ca la data de 22 august 1905, pe cind se afla in Constanta la Hotel Carol, camera 35, acesta isi redacteaza un prim testament cu urmatorul cuprins:
"Subsemnatul, avocat din T-Jiu, in deplinatatea facultatilor mele intelectuale, din libera mea vointa, in vedere ca familia mea are suficiente mijloace de existenta, prin urmare nu are nevoie de sprijinul meu material, iar mult incercata populatiune rurala, care in mare parte m-a ajutat a aduna averea ce las, are mai cu seama nevoie de o instructiune agricola practica spre a trai cinstit si independent, am hotarit ca la incetarea mea din viata sa se urmeze astfel:
1) Institui legatar universal asupra intregii mele averi: mobila si imobila pe Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice din Bucuresti, cu aceste obligatiuni de a caror indeplinire depinde legatului:
a) Sa cladeasca in T. Jiu in fata parcului orasului, o scoala purtind pe frontispiciu inscriptiunea *Scoala practica de agricultura Stefan N. Dobruneanu*, in care sa se invete cit se poate de practic agricultura cu toate accesoriile si derivatele ei ca: apicultura, sericicultura, viticultura, cresterea vitelor mai cu seama, etc., in fine tot ce priveste mica gospodarie taraneasca, spre a face din fii de tarani agricultori harnici si indragostiti de ogorul parintesc, iar nu de functiunile publice. in acest scop se va inchiria citeva pogoane pentru cimp de experiente. Termenul in care trebuie sa se cladeasca aceasta scoala si sa inceapa a functiona este de un an socotit de la deschiderea succesiunii, daca tot numerarul ce se va gasi va fi disponibil, iar de va fi plasat in imprumuturi tot intr-un an de la consemnarea acestui numerar in suma suficienta a se cladi scoala.
Daca la incetarea mea din viata ar fi deja infiintata aceasta scoala, atunci legatarul meu universal pe locul scolii sau pe cel aratat mai sus, va cladi si intretine un internat unde se vor primi ca bursieri numai cu concurs copii din comunele rurale, purtind atit scoala cit si internatul pe frontispiciu inscriptiile *Scoala practica de agricultura Stefan N. Dobruneanu* si *Internatul agricol Stefan N. Dobruneanu*.

b) in sala de onoare a uneia din aceste cladiri se va aseza bustul meu marime naturala in marmura, iar in gradina bustul meu in bronz, tot marime naturala.
c) Legatarul meu universal e obligat a cladi, daca nu va fi deja cladite in cimitirul orasului T. Jiu capela cu cavou si fintina monument in parcul orasului T. Jiu, dupa planul si devizul intocmit de d. Filip Marin, artist sculptor, domiciliat in Bucuresti, strada Polona, no. 151, platindu-i restul de treisprezece mi lei precum si costul a trei busturi in marmura marime naturala reprezentind pe sotia mea Ecaterina, copilul nostru Stiva-Stefan si pe mine, care busturi le va aseza pe piedestale de marmura in capela.
d) Va aduce ori de unde a-si fi incetat din viata corpul meu si-l va aseza in cavoul de sub capela ce va construi sau s-a construit deja de d. Filip Marin in cimitirul din T. Jiu spre a ma odihni pentru totdeauna linga draga si iubita mea sotie Caterina platind imediat orice cheltuieli ar necesita aceasta celor ce le-or fi facut in acest scop.(Va urma)

autor:Daniel Cismasu

Continuam in acest numar sa redam con?inutul testamentului lui ?tefan Dobruneanu intocmit de acesta la Constan?a, imediat dupa decesul so?iei.Dupa o chibzuita gindire alege ca fabuloasa sa avere strinsa si dobindita de-a lungul timpului sa o lase pentru scopuri caritabile.
"e) Va aseza cit se poate de artistic in capela de la cimitir toate busturile, tablourile si fotografiile, reprezentind pe iubita mea sotie Caterina, copilul nostru Stiva si pe mine, aflate in casa mea.
f) Va servi mamei mele Zoe Dobruneanu din Caracal la domiciliul sau strada Libertatii o pensiune viagera de una mie opt sute lei anual, platibila in total la inceputul fiecarui an de la deschiderea succesiunii cu precadere.
g) Va libera fratelui meu Iancu Dobruneanu domiciliat in Caracal strada Libertatii: toata mobila si obiectele de orice natura, aflate in vestibul, salonul meu si sala de mincare, impreuna cu serviciile de masa in argint, cristal, portelan si orice alte obiecte, afara de cele mai jos legate.
h) Va libera fratelui meu Mihail Dobruneanu domiciliat tot in Caracal strada Libertatii toata mobila si obiectele aflate in camera de culcare si birou, afara de biblioteca, carti, tablouri si fotografiile mele, ale copilului si sotiei mele.
i) Va libera Tribunalului Gorj biblioteca cu toate cartile ce contine, cum si orice alte carti, jurnale sau publicatii aflate in casa, dupa ce se va dresa un inventar de toate acestea. in acest scop, legatarul meu universal va pune la dispozitia Presedintelui Tribunalului o suma suficienta pentru a cumpara o biblioteca pe al carei frontispiciu se va incrusta *Biblioteca S. N. Dobruneanu*.
j) Va ingriji ca sa fie in buna stare capela, cavoul, gradina si fintina monument. Va completa cu data anului inscriptia de la monumentul meu. Va face cite un parastas in fiecare an, timp de zece ani.
k) Va plati ingrijitorului de la cimitir pentru a ingriji de monument, a arde candela si intretine in buna stare gradina de la capela cite una suta lei anual in timp de zece ani de la deschiderea succesiunii.
2) in caz cind Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice nu va accepta acest legat, institui legatar universal cu toate obligatiunile mai sus impuse Ministerului Cultelor pe Primaria orasului T-Jiu, care in loc de scoala va cladi tot in termenul mai sus aratat un spital care va purta pe frontispiciu inscriptia *Spitalul S. N. Dobruneanu*.
Daca la incetarea mea din viata primaria ar avea deja construit un local al sau propriu de spital, atunci va mai adauga un pavilion, care impreuna cu cel existent vor purta pe frontispiciul inscriptia *Spitalul S. N. Dobruneanu*.
Toate indatoririle mai sus specificate de la litera a pina la k inclusiv vor fi in sarcina primariei daca va accepta legatul.
3) in caz ca nici Primaria orasului T. Jiu nu va accepta acest legat atunci institui legatar universal cu toate obligatiunile aratate in prezentul testament pe Academia Romina din Bucuresti, care in loc de scoala sau spital va construi cu venitul numerarului ce se va gasi, premii pentru cele mai bune scrieri ce se vor prezenta asupra agriculturii practice, iar fondul va ramine consemnat totdeauna fara a se putea ridica de la casa de depuneri si consemnatiuni din Bucuresti.
4) Neindeplinirea obligatiunilor impuse prin prezentul act de un legatar, atrage nulitatea legatului si atribuirea lui celuilalt legatar prevazut in acest testament in ordinea mai sus aratata."
Vizibil patruns de un sentiment nobil si afectat de pierderea fiului precum si a sotiei, avocatul Stefan Dobruneanu nu-si mai gaseste linistea sufleteasca si vrea ca pentru eternitate, cel putin in orasul care l-a adoptat, Tirgu Jiu, sa ramina in memoria acestuia ca un mare patriot, astfel incit la data de 22 iunie 1906, acesta isi schimba testamentul incheiat cu un an mai inainte si lasa ca legatar universal in primul rind pe Primaria orasului Tirgu Jiu urmata in caz de neacceptare de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice iar in cuprinsul testamentului mentioneaza aproximativ aceleasi indatoriri la fel ca si in primul testament intocmit. (Va urma)

autor:Daniel Cismasu

Nu dupa mult timp insa Stefan Dobruneanu se recasatoreste cu Lucia Blasian si se pare ca dupa aceasta casatorie, pentru scurt timp, acesta a renuntat la idealurile marete mentionate in cele doua testamente astfel incit la data de 15 mai 1910 a redactat un nou testament, de data aceasta foarte scurt si clar cu urmatorul cuprins:
"Leg toata averea mea mobila si imobila ce se va gasi la incetarea mea din viata, prea iubitei mele sotii Lucia Dobruneanu nascuta Blasian din T. Jiu."
Cind insa se credea ca toata opera sa de binefacere era pierduta, neputind uita ideile sale patriotice si neputind accepta ca totul sa se narue, avocatul Stefan Dobruneanu, nepotul patriotului si iubitorului de neam, Iancu Jianu, revine imediat si la data de 27 mai 1910 isi intocmeste un ultim testament prin care renunta la ideea precedenta de a lasa intreaga sa avere noii sale sotii, testament ce a fost conceput astfel:
"Subscrisul avocat din Tirgu Jiu in deplinatatea facultatilor mele intelectuale, din libera mea vointa, in vedere ca   familia mea are suficiente mijloace de existenta prin urmare nu are nevoie de sprijinul meu material   , iar in orasul T. Jiu se simte nevoie de un spital in care sa se aline suferintele celor lipsiti de mijloace, am decis ca la incetarea mea din viata sa se urmeze intocmai astfel:
1) Institui pe Primaria orasului T. Jiu, legatara cu titlu universal, pe tot numerarul ce se va afla la incetarea mea din viata compus din bani, efecte, cambii, creante ipotecare sau chirografare, orice inscrisuri, etc., cu sarcinile mai jos aratate, si a caror neindeplinire din parte-i va avea ca sanctiune, nulitatea legatului.
Aceste sarcini sunt:
a) Va servi iubitei mele sotii Lucia Dobruneanu nascuta Blasian o renta viagera de cinci mii lei anual, in acest scop legatara mea cu titlu universal, imediat dupa incetarea mea din viata va consemna la casa de depuneri si consemnatiuni din Bucuresti, efecte publice suficiente spre a produce un venit anual de cinci mii lei, care venit se va incasa direct de sotia mea de la casa de depuneri si consemnatiuni fara a mai fi nevoie de interventia legatarei mele cu titlu universal, care va comunica casei de depuneri a face aceasta plata sotiei mele.
b) in termen de trei ani, de la incetarea din viata a iubitei mele sotii Lucia Dobruneanu, pe locul spitalului judetean (daca judetul ii va ceda terenul) sau alt loc pe bulevardul I. C. Bratianu sau C. A. Roseti, legatara mea cu titlu universal, va cladi si pune in stare de functionare un spital comunal, purtind pe frontispiciu inscriptia *Spitalul Stefan Dobruneanu*.
c) in gradina din fata spitalului se va aseza pe un soclu de piatra, bustul meu de bronz lucrat de d-nu Filip Marin, artist sculptor din Bucuresti, strada Romana, dupa bustul in marmura ce la mai facut si se afla la mine.
d) Ramasitele mele pamintesti se vor transporta ori de unde a-si fi incetat din viata si se vor depune in cavoul ce am in cimitirul din T. Jiu, completindu-se inscriptia de la cripta.
e) Se va aseza tot in cavou, bustul meu de marmura cum si orice alte portrete in ulei ar incapea prin ingrijirea d-lui Filip Marin.
f) Va ingriji sa se mentina in buna stare fintina monument *Ecaterina Dobruneanu*din gradina publica a orasului T. Jiu, precum si cavoul cu gradinita lui facind in timp de zece ani cite un parastas la aniversarea incetarii mele din viata.
g) Va plati ingrijitorului de la cimitir, in timp de zece ani, cite sase zeci lei anual, spre a aprinde candela din capela si ingriji de gradinita.
Neexecutarea acestor sarcini, sau numai a uneia din ele de catre legatara mea cu titlu universal, atrage dupa ea nulitatea legatului.
2) Institui legatari particulari pe:
a) Iubita mea sotie Lucia Dobruneanu, nascuta Blasian, care-i leg toate lucrurile ce se vor afla in casa la incetarea mea din viata, afara de biblioteca cu cartile de drept, libere de orice taxe succesorale. Dintre portretele mele va da si primariei spre a le aseza in sala de onoare a spitalului.
b) Tribunalul Judetean Gorj, care-i leg biblioteca cu toate cartile, jurnalele si publicatiile de drept purtind pe frontispiciu inscriptia *Biblioteca Stefan Dobruneanu*.
3) Daca legatara mea cu titlu universal, in momentul cind va trebui sa cladeasca spitalul vorbit mai sus, la litera c sub no. 1, va avea deja cladit spitalul, atunci va cladi numai un pavilion spital purtind inscriptia *Pavilionul Spital Stefan Dobruneanu*, indeplinind bine inteles toate sarcinile amintite mai sus sub aceiasi sanctiune.
4) in caz cind Primaria orasului T. Jiu, nu va accepta legatul ce-i fac, atunci potrivit art. 804 C. C. institui legatara cu titlu universal pe Casa Scoalelor, pendinte de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, care va construi pe locurile mai sus aratate o scoala practica de agricultura in care se va preda cit se poate de practic tot ce se atinge de mica gospodarie taraneasca indeplinind bine inteles sub sanctiunile ce-i sunt impuse Primariei orasului T. Jiu. Scoala va purta numele meu Stefan Dobruneanu. Tot Ministerului de Culte, Casa Scoalelor, va reveni legatul facut Primariei T. Jiu in caz cind legatul va deveni nul pentru neindeplinirea sarcinilor impuse, care neindeplinire la sarcini din partea Casei Scoalelor, va atrage de asemenea nulitatea legatului.

autor:Daniel Cismasu  si in calitate de beneficiar al muncii dinsului   Multumesc!

-pozele explica de ce in 2019 nu simt nevoia sa am  case! 
Stefan_Dobruneanu
Home

 

                                © 2009~2085 OSCII-Lab               Home    Popescu-Colibasi          Free counters!