Sunt articole care exemplifica ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa=PARTIDUL IQ 

PARTIDUL IQ

Nu sīntem ultimii din lume, dar sīntem ultimii din Europa, la toate capitolele privind performantele noastre si calitatea vietii. Iar aspiratiile noastre sīnt europene, adica am dori sa fim undeva īn medie, nu mereu la coada.
Īmi propun sa raspund aici la doua īntrebari:
1. Care e cauza faptului ca sīntem, īn toate, ultimii?
2. Exista vreo posibilitate de a depasi aceasta conditie de codasi?

ROLUL INTELIGENTEI
Studii foarte serioase demonstreaza faptul ca performantele si, implicit, calitatea vietii unei populatii depind atīt de IQ-ul sau mediu  IQ and Global Inequality  cīt si, mai ales, de IQ-ul unei elite  Talent I.Q. .
Romānia nu poate scapa acestei determinari.

INTELIGENTA ĪN ROMĀNIA
Dupa cum se observa, atīt din lucrarea lui Lynn cīt si din cea a lui Rindermann, Romānia sta prost la inteligenta medie si sta si mai rau la inteligenta elitei. Aceasta stare de fapt e confirmata si de un studiu romānesc recent sos inteligenta romanilor are probleme.
Si alte studii, care nu vizeaza direct masurarea IQ, confirma datele de mai sus. De exemplu, doar 52% din romāni stiu ca pamīntul se īnvīrte īn jurul soarelui, īn timp ce īn SUA proportia e de 72%. Iar la testele PISA, atīt īn 2006 cīt si īn 2009, doar 5% din elevii romāni au fost īn stare sa obtina punctajele pe care le-au realizat 50% din elevii chinezi, coreeni sau finlandezi. Īn ambele cazuri, scorurile asa slabe nu pot fi puse doar pe seama calitatii slabe a īnvatamīntului romānesc.
IQ-ul se masoara la adolescenti, dar la maturitate apar si alte probleme care afecteaza inteligenta romānilor, dintre care as aminti problemele de sanatate necorespunzator tratate si alcoolismul (sīntem pe locul 8 īn lume la consumul pe locuitor).

INTELIGENTA SCADE ĪN TOATA LUMEA
De la Francis Galton pīna la  Richard Lynn , sīnt multi cei care demonstreaza ca inteligenta tot scade īn lumea civilizata, īncepīnd de la revolutia industriala, datorita reducerii selectiei naturale. Au aparut, de curīnd si voci (David Geary, Drew Bailey si semnatarul acestor rīnduri) care sustin ca scaderea inteligentei e un fenomen care a īnceput īnca din paleoliticul superior, asa ca e īn desfasurare de cel putin 20.000 de ani.
Chiar daca inteligenta genotipica (cea mostenita) e īn scadere continua, exista o posibilitate de a creste inteligenta fenotipica (aceea reala, de care dispun indivizii) prin asigurarea unor conditii de viata mai bune pentru gravide si nou-nascuti. Fenomenul se numeste efect Flynn. Probabil ca Romānia deja a epuizat partial aceasta cale, iar resursele care mai exista īn aceasta directie, daca ar fi exploatate corect, si-ar putea face simtita prezenta īn viata sociala abia peste 20-30 de ani, cīnd nou-nascutii dintr-un viitor apropiat ar deveni adulti.

SI CARACTERUL E ĪN SCADERE SI E PROPORTIONAL CU IQ-UL
Īn paralel cu scaderea inteligentei, scade si caracterul, tot datorita reducerii presiunii de selectie. Daca privim hartile de IQ ale lui Lynn sau Rindermann, observam ca acolo unde IQ-ul e mai mare īntīlnim si mai mult caracter.
Spre deosebire de IQ, caracterul unui om nu se poate masura prin chestionare, pentru ca toti am avea tentatia de a ne prezenta ca avīnd mai mult caracter decīt avem īn realitate, fie si numai īn proprii nostri ochi. Īn schimb, putem masura prin chestionare caracterul mediu al unei populatii. Īn opinia mea, masurarea īncrederii e o foarte buna metoda de a aproxima caracterul. Cei care raspund unor asemenea chestionare au experienta relatiilor cu semenii lor si stiu si cum se comporta ei īnsisi fata de acesti semeni, asa ca raspunsurile sīnt pertinente si relevante: o īncredere mare īn semeni reflecta un caracter mare īn acea populatie, iar o īncredere mica denota o lipsa de caracter a populatiei chestionate.
Nu trebuie sa ne descurajeze faptul ca se sondeaza īncrederea īn institutii. Īn acele institutii lucreaza oameni, iar rezultatele arata īncrederea īn acesti oameni.
Daca aruncam o privire pe sondajele privitoare la īncredere, observam ca īncrederea cea mai mare īn institutii si implicit īn semeni o gasim acolo unde populatiile au un IQ mai ridicat. Ceea ce era de asteptat, īntrucīt caracterul si IQ-ul scad īn paralel si din aceeasi cauza, aceea a reducerii selectiei naturale.

CARACTERUL ĪN ROMĀNIA
Īn toate sondajele, romānii manifesta īncredere īn institutii cu care nu prea au de-a face si se arata neīncrezatori īn institutiile de care depinde calitatea vietii lor de zi cu zi. Iar īncrederea romānilor īn institutii, īn general, īmi pare mai mica decīt a altor europeni. E o impresie bazata pe rasfoirea cītorva sondaje, caci nu gasesc nicaieri o meta-analiza pe tema īncrederii europenilor. Dar cred ca si caracterul romānilor e mai redus, concordant cu IQ-ul.
Iar acest caracter redus favorizeaza impostura, atīt prin practicarea ei cīt si printr-o toleranta si resemnare fata de ea a celor care n-o practica direct. Iar impostura face ca institutiile din Romānia sa nu fie conduse nici macar de acea elita naturala, cu IQ-ul mediu de 110 (cel mai mic din Europa), ci de o elita reala, cu un IQ si mai mic, ajunsa la comanda tocmai prin mecanisme ale imposturii. Nu ma refer aici doar la institutiile centrale, ci la toate institutiile din Romānia, pīna la cele mai mici. Coruptia si impostura tocmai asta īnseamna, ca indivizii sa ocupe īn societate locuri nemeritate, nepotrivite cu calitatile lor.
Ajuns aici, sīnt īn masura sa raspund la prima īntrebare din deschiderea acestei lucrari. Romānia este pe ultimul loc īn Europa, la toate capitolele, din cauza ca este pe ultimul loc la IQ si, probabil, si la caracter. Tinīnd cont de faptul ca atīt IQ-ul cīt si caracterul sīnt īn cea mai mare parte conditionate biologic, ar putea parea ca avem deja raspunsul si la a doua īntrebare. Ar parea ca nu putem face nimic pentru a ne ameliora conditia, pentru ca nu ne putem modifica biologia.
Totusi o solutie exista. Una asemanatoare corectarii miopiei, care e un defect biologic. Īn cele ce urmeaza voi raspunde la a doua īntrebare.

DEMOCRATIA SI DIVIZIUNEA MUNCII. DELEGAREA
Societatile complexe sīnt posibile doar īn conditii de diviziune a muncii. Iar diviziunea muncii este, īn esenta, o delegare. Īi delegam pe profesori sa-i invete carte pe copii, nu īti īnvata fiecare propriul copil. Īi delegam pe medici sa se ocupe de sanatatea noastra, nu īsi trateaza fiecare bolile. Pe constructori īi delegam sa ridice cladirile, nu lucram toti la ele etc etc.
Īn ceea ce priveste politica se īntīmpla la fel, nu e posibila o democratie īn sensul etimologic al termenului. Nu putem conduce toti, ci īi delegam pe unii dintre noi, pe politicieni. Singurul nostru exercitiu de putere e votul, adica delegarea altcuiva sa hotarasca īn numele nostru. Face parte din diviziunea muncii.
Exista foarte multe filtre īntre noi si actele finale ale conducerii, ale deciziei. Partidele ne propun niste candidati, noi votam un parlament, parlamentul alege un premier, premierul alege un ministru al īnvatamīntului, acesta desemneaza sefii de inspectorate, iar acestia aleg directorii scolilor, care īi aleg pe profesorii scolii (unele dintre aceste etape ale alegerilor presupun si niste concursuri cu reguli clare). Īn felul asta, nu eu īi aleg pe profesorii scolii la care īnvata copiii mei, eu nu sīnt decīt primul pas dintr-un lung sir de delegari. si exact la fel se īntīmpla īn toate zonele vietii publice.
Īntr-o tara ca Germania, tot acest sir de alegeri, de la parlament pīna la profesorii scolii e predominant corect. Īn Romānia, procesul e īn cea mai mare parte incorect, e afectat de coruptie si impostura. Dar asta e din vina mea, a cetateanului votant, pentru ca nu reusesc sa aleg bine parlamentarii. Dintr-un fel de miopie. Pentru ca nu vad clar. Nu am suficient discernamīnt. Nu am tot atīta discernamīnt cīt are neamtul. Pentru ca am un IQ mai mic decīt al lui.

CE ĪNSEAMNA IQ 90 SI IQ 110
Rindermann gaseste un IQ mediu al romānilor de 90 si un IQ mediu al elitei noastre naturale (cei mai inteligenti 5%) de 110. Datorita coruptiei si imposturii, nu aceasta elita naturala conduce, ci una care are probabil un IQ īn jur de 100.
Iata aici o semnificatie a diferitelor nivele de IQ:  Intelligence_quotient#Real-life_accomplishmen  iar distributia inteligentei īn populatii cu diverse IQ-uri medii se realizeaza asa: Scores by Race and Ethnicity 
Se observa ca populatia Romāniei are o distributie a IQ-ului bine aproximata de curba alba din ultimul grafic, a afro-americanilor. Iar IQ-ul mediu al elitei noastre e cīt IQ-ul mediu al populatiei generale a asiaticilor de est. Se constata usor ca stam foarte, foarte rau.

SOLUTIA
Singura solutie pentru depasirea handicapului reprezentat de IQ si pentru o ameliorare a performantelor Romāniei si cresterea calitatii vietii ar fi introducerea a īnca unui filtru īn mecanismul democratic al delegarii puterii. Exact asa cum īntre ochiul miop si lume se aseaza o lentila.
Ar trebui ca parlamentul sa nu mai fie votat direct de catre toti cetatenii, ci numai de unii dintre ei, pe care īi voi numi electori. Iar acesti electori vor fi alesi de cetateni, īntr-un mod cīt se poate de simplu si direct.
Cetatenii nu īi vor vota direct pe parlamentari, dar vor putea delega dreptul lor de vot unui elector, īncredintīndu-i acestuia cartea de alegator īn ziua votului. Dar elector nu poate deveni decīt un cetatean caruia i-au fost īncredintate cel putin 20 de carti de alegator. Acesta va depune atītea voturi cīte carti de alegator va avea asupra sa, ceea ce va fi proportional cu gradul de īncredere si autoritate de care se bucura īn anturajul sau.
Un cetatean va avea mult mai mult discernamīnt īn alegerea electorului, om pe care īl cunoaste de mult timp si īn care are īncredere, decīt ar fi avut la alegerea unui candidat pe care nu-l cunoaste direct, ci numai prin prisma propagandei politice.
Iar electorii vor avea mai mult discernamīnt īn alegerea parlamentarilor decīt ar fi avut cetatenii. Electorii deja au trecut printr-un proces de selectie, ei au si un IQ si un caracter superioare mediei cetatenilor.
Fiind nevoite sa ia voturi de la oameni mai informati si mai intransigenti, partidele vor fi obligate sa prezinte la alegeri oameni mai inteligenti si mai cinstiti, ceea ce va duce la o ameliorare a clasei politice si, implicit, a īntregii elite reale. Ceea ce va avea drept consecinte o īmbunatatire a performantelor si o crestere a calitatii vietii.
Sigur ca ar exista multe fraude, atīt din partea cetatenilor cīt si din a electorilor. Dar aceste fraude se produc si acum. Īn schimb, ar disparea aproape complet tipul de frauda care a dominat toate alegerile de la noi, deturnarea voturilor prin manipularea mass-media. Electorii s-ar putea vinde, dar nu s-ar putea lasa pacaliti. Īn timp ce, īn sistemul electoral actual, e evident ca cel putin acea jumatate a populatiei care crede ca soarele da ocol pamīntului nu poate avea vreun discernamīnt politic.

DEMNITARII IQ
Un examen psihiatric sau psihologic al candidatilor nu ar avea vreo utilitate decīt daca ar cuprinde si un test de IQ.
Īn istorie sīnt multe exemplele īn care oameni mari din stiinta, cultuta, arta sau politica au fost psihopati, maniaco-depresivi, paranoici sau chiar schizofreni. Nu cunosc īnsa niciun caz īn care un mare om retinut de istorie sa fi fost prost. De aceea, la eventualii candidati ar trebui depistata prostia, nu vreo forma de nebunie.
De aceea, ar trebui ca efectuarea testului IQ sa fie obligatoriu pentru toti candidatii, iar rezultatele sa fie facute publice. I-ar ajuta pe electori sa se orienteze.

PARTIDUL IQ
Odata cunoscut faptul ca principala cale de realizare a performantei si de aducere a bunastarii e aceea de a aduce la putere inteligenta si caracterul, poate ca se va īnfiinta un partid care sa militeze tocmai pentru īnfaptuirea acestui lucru.
Altfel, se va discuta īn continuare steril, la fel ca pīna acum, īn timp ce ne vom īnfunda tot mai mult, ca tara si ca popor. Iar principala vina va fi, ca īntotdeauna īn istorie, a elitei noastre intelectuale. Este de datoria acestei elite, si mai ales a formatorilor de opinie din rīndul ei, sa īncerce sa identifice adevaratele probleme ale poporului si sa caute rezolvarea lor.
Ar fi cazul ca oamenii reprezentativi ai elitei noastre sa-si īntrerupa, macar pentru o vreme, siesta sau mahmureala si sa se trezeasca de-a binelea. Iar putinii romāni care sīnt deja treji ar trebui sa transforme ”Desteapta-te, romāne!’’ īntr-un īndemn continuu catre aceasta elita intelectuala, atipita īn pseudodezbateri despre pseudoprobleme cu pseudosolutii. Poate ca niste romāni lucizi vor reusi sa-ti destepte suficienti contemporani cīt sa īnfiinteze Partidul IQ. Oricum, alta cale nu e, toate celelalte drumuri sīnt īnfundate.