Am mai spus si repet sunt articole care imi plac foarte mult si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez si la mine pe site. Consider ca este o onoare pentru mine sa le reproduc si pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult Valoare Adaugata) Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa acestui articol este aici
Potrivit datelor Bancii Nationale, datoria externa a trecut de 75 de miliarde euro, fata de vreo 71 miliarde de euro la sfârsitul anului 2008 si aproape întreaga crestere din acest an este în contul statului. Este consecinta mai multor factori. Înainte de toate, este vorba despre stoparea îndatoririi private. Si, evident, a îndatoririi private straine. Îndatorarea sectorului privat cu capital românesc fata de strainatate a fost si, cu atât mai mult, a ramas firava. Pentru ca n-au existat banci din strainatate care sa dea credite unor firme cu capital românesc. Îndatorarea sectorului privat cu capital românesc s-a facut fata de subsidiarele din România ale unor banci straine si, deci, a fost si este datorie interna. Deci, în ce priveste firmele cu capital românesc, n-a existat si cu atât mai putin n-a existat în anul acesta îndatorare externa. În privinta populatiei, lucrurile stau identic. Indiferent de evolutia îndatoririi populatiei în perioada scursa din acest an, în privinta respectiva nu poate fi vorba decât despre îndatorare interna, si nu externa!
Firmele straine din România si-au stopat expansiunea în România în conditiile crizei. Au renuntat la proiecte de extindere, si-au redus activitatea, au dat personal afara, au strâns cureaua, au trimis bani la mamele lor, mai pe scurt, si-au micsorat expunerea pe România. Oricum, nu au mai facut angajamente externe pentru finantari de expansiune. Ceea ce s-ar putea numi componenta straina a datoriei externe - respectiv datoriile contractate din România de subsidiarele bancare si nebancare ale unor firme straine implantate în România si care reprezinta grosul datoriei externe ce trece în contul României - n-a avut cum sa creasca în acest an.
Toata cresterea îndatorarii externe este în contul statului. Si reprezinta consecinta împrumutului extern mamut contractat de statul român la FMI si Comisia Europeana pentru a aduce bani pe piata la dispozitia companiilor straine ramase, în conditiile crizei, fara finantare din partea mamelor lor din Occident. Prin modul în care a fost conceput - si mecanismul de eliberare de bani din rezervele minime obligatorii pe baza resurselor primite de la FMI este marturia în acest sens! -, respectivul împrumut a avut ca menire sa înlocuiasca datoriile pe termen scurt ale companiilor straine din România cu datorii pe termen mediu si lung ale statului român. Proces care a si început, pe masura derularii acordului cu FMI, si care va fi desavârsit o data cu finalizaea acestuia.
Problema este ca, din aceasta comutare, statul român nu se alege cu nimic, în compensatie fata de plata rambursarii. Fara a mai vorbi despre poporul acestei tari, adevaratul platitor! Pastrarea cursului leului la un nivel rezonabil sau plata pentru o perioada strict pasagera a unor salarii ale bugetarilor si ale unor pensii care, în conditiile crizei, nu mai puteau fi în mod obiectiv mentinute la cotele anterioare, reprezinta mângâieri false si absolut amagitoare. Când împrumutul extern mamut va intra la plata, toate aceste amageli se vor risipi brusc si dureros.
Se va vedea atunci lesne - si se va si resimti! - ca îndatorarea statului a fost completamente fara noima, nu doar costisitoare, caci doar de la o îndatorare pentru a se face ceva investitii (ceea ce nu este cazul!) se poate astepta o compensatie pentru eforturile de plata a rambursarilor!
Se va discuta mult despre acest lucru, fiind vorba despre o datorie a statului si, deci, direct a contribuabilului român. Nu va putea fi însa îngropat faptul mult mai grav ca, si din datoria externa - care reprezinta oricum grosul datoriei externe globale si care acum este de patru-cinci ori mai mare decât cea a statului -, nici tara, nici economia acestei tari si nici poporul acestei tari nu s-au ales cu nimic în schimbul eforturilor dramatice pe care le fac deja si le vor face cu atât mai mult pentru plata restituirilor si dobânzilor. Ce a reprezentat îndatorarea externa privata (repetam, a unor firme straine) din perioada 2004-2008, când a crescut de aproape patru ori?! Finantari pentru "dezvoltarea economica" a tarii?! Constructii ale vreunei autostrazi sau ale vreunui drum sau vreunei utilitati publice?! Investitii în economia reala, în aratul vreunui hectar sau conceperea vreunui produs industrial?! Dincolo de unele mici exceptii, nimic altceva decât dezvoltari de zone rezidentiale pentru profitorii tranzitiei, constructii de hipermarketuri si facilitati financiare si, mai ales, livrari de bani catre banci pentru ca acestea sa dea credite peste credite de consum pentru masini, electrocasnice si electronice importate din Vest! Pentru cine a fortat Vestul îndatorarea externa a României catre Vest?! Pentru Vestul însusi! România nu s-a ales cu nimic din elucubranta îndatorare externa. Nici cu autostrazi, nici cu cai ferate, nici cu spitale, nici cu scoli, nici cu fabrici, nici cu ferme agricole! A ramas doar cu plata a zeci de miliarde (plus dobânzile) pentru nimic! Si plata efectiva va începe cu scaderea salariilor si pensiilor majorate pe seama îndatorarii externe!
Nu doar ca s-a ajuns deja la momentul din care, nici de ne vom trezi la realitate, nu mai este nimic de facut, întrucât deja s-a intrat în colimatorul îndatorarii doar pentru a plati datoriile anterioare, dar, în mod evident, am început sa penalizam generatiile ce vor veni. Pentru ca actualele datorii nu vor putea fi platite de actuala generatie!
Caracterul dizgratios al acestui fapt este ca actuala generatie amaneteaza viitorul urmatoarelor generatii fara sa le lase acestora ceva. Actuala generatie înca mai traieste pe seama a ceea ce au lasat "generatiile sacrificate" din comunism. Pâna si de furat se fura tot din ceea ce au lasat acestea, caci din ceea ce face actuala generatie nu se poate, pentru ca aceasta nu face nimic. O generatie-lacusta, poate cea mai nemerituoasa din istoria tarii!
