Īntr-o dimineata de duminica, Politia din Palo Alto, California, a arestat un grup de studenti sub acuzatia de jaf armat si tālharie. Īn realitate, singurul lucru pe care īl facusera tinerii fusese sa raspunda unui anunt dat de psihologul Philip Zimbardo, care realiza un experiment pentru a testa limitele umane. El vroia sa descopere daca oamenii buni, oamenii obisnuiti, se pot transforma īn oameni rai, sub presiunea circumstantelor.

„Experimentul din Īnchisoarea Stanford” a avut loc īn 1971 si a devenit cel mai cunoscut si cel mai controversat experiment psihologic. Īn curānd, cartea „Efectul Lucifer. Cum devin rai oamenii buni”, a psihologului american Philip Zimbardo, aparuta recent īn SUA, va fi tradusa si īn limba romāna si va aparea la editura Humanitas. Cartea face o paralela īntre acest experiment si abuzurile asupra prizonierilor din īnchisoarea americana Abu Ghraib, de lānga Bagdad.

Umileste „prizonierii“, da putere „gardienilor“

Psihologii au selectat 24 de tineri, echilibrati, inteligenti, fara probleme medicale, care nu au consumat niciodata droguri si care nu au avut vreodata probleme cu legea. Voluntarii au fost īmpartiti, prin tragere la sorti, īn „gardieni” si „prizonieri”, roluri pentru care au fost platiti cu 15 dolari pe zi. „Am vrut sa testam efectele psihologice a ceea ce īnseamna sa fii „prizonier” sau „gardian”. Īn acest scop, am simulat conditii de īnchisoare īn subsolul Universitatii Stanford si apoi am notat efectele institutionalizarii asupra comportamentului tuturor celor īnchisi īntre patru pereti”, a explicat Zimbardo. Autorul experimentului subli­niaza ca īnainte de īnceperea experimentului, care trebuia sa dureze doua saptamāni, toti voluntarii erau la fel din punct de vedere comportamental si moral.

Cānd „puscaria” a fost pre­gatita, au fost adusi si prizonierii care fusesera tinuti initial īn beciurile Politiei din Palo Alto. Voluntarilor nu li se explicase ca vor fi arestati de catre politia locala care i-a adus īn acest fel de acasa si acesta a fost un soc real pentru ei. Pe toata durata arestului au fost perchezitionati din cānd īn cānd dupa ce au fost complet dezbracati si li s-a dat cu spray-uri īmpotriva puricilor si paduchilor ca sa fie umiliti. Au primit un numar si au fost īmbracati cu rochii īn loc de uniforme pentru puscariasi, desi erau de genul masculin. Li s-a interzis sa poarte lenjerie de corp, au fost tunsi la zero, au fost pusi īn lanturi si au fost treziti cu brutalitate īn fiecare noapte la ora 2,30 īn sunete de fluier.

Aveau voie sa se plimbe doar pe holurile „īnchisorii”, legati la ochi, si tot acolo au māncat si au facut gimnastica. Celulele au avut gratii si veceul a fost improvizat īntr-o īncapere extrem de īngusta si īntunecoasa la capatul holului. Nu existau ferestre si nici ceasuri care sa le permita sa masoare scurgerea timpului. Īn celule au fost puse microfoane cu ajutorul carora au fost īnregistrate īn secret toate conversatiile „prizonierilor”. Prin difuzoare se faceau din cānd īn cānd anunturi.

„Gardienilor“ nu li s-au impus reguli stricte

Li s-a explicat doar ca trebuie sa aiba grija sa fie respectate legile si sa ceara respect din partea „prizonierilor”. Au fost īmbracati īn uniforme kaki si li s-au dat fluiere si bastoane īmprumutate de la politie. Spre surprinderea organizatorilor experimentului, „gardienii” au intrat destul de repede īn rol, au inventat pedepse si au folosit metode psihologice pentru a-i intimida pe „prizonieri”. Nici macar dupa ce doi dintre „prizonieri” au renuntat la experiment pentru ca nu au mai rezistat presiunilor fizice si psihice, „gardienii” nu au renuntat sa caute metode cu care sa domine. Īn numai cāteva zile, „gardienii” au devenit aproape sadici iar „prizonierii” au intrat īn depresie. Lucrul acesta a si dus la īntreruperea experimentului dupa numai sase zile, īn loc de doua saptamāni, cāt era programat.

Psihosociologul prof. Univ. Dr. Septimiu Chelcea scrie īn recenzia pe care o face cartii lui Philip Zimbardo: „Viziunea lui despre individ si societate este tulburatoare: suntem posibili criminali si traim īntr-o era a uciderii īn masa. Īn ultima suta de ani, mai mult de 50 de milioane de oameni, civili si militari, au fost ucisi sistematic prin hotarārile guvernelor”.

„Raul consta din comportamentele intentionate care urmaresc sa produca suferinta, abuzuri, īnjosire, dezumanizare sau distrugerea fizica a unor persoane nevinovate – sau folosirea autoritatii si puterii oferite de sistem pentru īncurajarea sau acceptarea acestor practici” - Philip Zimbardo