Am mai spus si repet sunt articole care imi plac foarte mult si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy&paste" le fixez si la mine pe site. Consider ca este o onoare pentru mine sa le reproduc si pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult Valoare Adaugata) Ca reusesc sau nu asta este alta poveste. Sursa acestui articol este  aici 

De neamul Chintestilor

17 sep 2003 Autor: Mihai Sorin Radulescu

Intre familiile cu nume de rezonanta altadata, se numara Chintestii, de care se leaga o serie de locuri din Craiova si din Oltenia, in general. Chipurile lor pot fi admirate in biserica Sfantul Nicolae din mahalaua craioveana Ungureni, langa cimitirul cu acelasi nume.

Biserica a fost ctitorita la inceputul secolului al XIX-lea, de catre armasul Nicolae Chintescu - fost serdar si paharnic -, care, in tabloul votiv din pronaos, este zugravit in vesmant boieresc. De asemenea, in vechea Craiova, exista un han Chintescu, iar in centru, pe strada principala - Calea Unirii -, mai poate fi vazuta si astazi casa magistratului Jean Chintescu, proprietar al conacului-monument istoric de la Cotofeni, judetul Dolj. Jean a fost casatorit cu Aretia Druga, fiica celebrului Barbu Druga, proprietar de moara din Craiova, arestat la instaurarea regimului comunist, cand era deja octogenar.

Numele familiei provine de la satul Chintesti, din judetul Romanati (astazi judetul Olt, comuna Bobicesti, langa orasul Bals). Membrii sai si-au scris initiala numelui atat cu C, cat si cu K sau chiar cu Q, dar este vorba de acelasi neam, cu ramificatii diferite.

Ridicati din categoria boierilor de neam la a celor cu dregatorii, Chintestii au fost mari proprietari funciari de-a lungul ultimelor doua secole. Un frate al mai sus-amintitului Nicolae Chintescu, Chiriac Chintescu, a primit rangurile de pitar, in 1832, si de serdar, in 1852. Marin Chintescu, de asemenea, a fost pitar si de numele sau se leaga una dintre cele mai frumoase cule din Oltenia, cea de la Siiacu.

A stapanit-o la un moment dat gratie casatoriei sale cu Zoita Izvoranu, fosta sotie a lui Raducan Cioaba, constructorul culei. Prin casatoria fiicei lor, Stanca Chintescu, cu un Grecescu din Turnu Severin, cladirea a trecut in proprietatea familiilor Balteanu si Cartianu. Este vorba de un monument istoric valoros, o constructie cu trei nivele, cu pridvor deschis pe coloane la ultimul etaj, situata pe varful unei coline, cu o vedere splendida asupra vaii Motrului. Din pacate, se afla intr-o stare de degradare avansata, care continua si astazi.

Un reprezentant ilustru al familiei a fost Nicolae Quintescu (1841-1913), filolog cu studii la Bonn si la Berlin, profesor de latina la Universitatea din Iasi si apoi la cea din Bucuresti, membru al Academiei Romane si membru al Junimii. Ramura mai numeroasa provine din marele proprietar Constantin Chintescu, casatorit cu Ecaterina Prejbeanu, descendenta a vechilor boieri Cotofeni, de la care mosteneau si frumosul conac aflat in localitatea cu acelasi nume.

Intamplarea fericita a facut sa il cunosc pe ultimul proprietar de la Cotofeni, regretatul Costinel Chintescu (nascut in 1904), care a murit in Bucuresti, acum cativa ani. Isi amintea cu multa nostalgie si placere de curtea de acolo, de parc si de toate amenajarile pe care le facuse tatal sau, magistratul Jean Chintescu.

Din aceasta ramura a familiei coboara si inginerul George Chintescu (n. 1923),care a fost, de-a lungul a trei decenii, specialist la Institutul de Cercetari Alimentare din Bucuresti, autor a noua carti in domeniul acesta. Casa din Craiova a copilariei sale, construita in stil romanesc, exista si astazi, pe strada Alexandru Macedonski. Varul primar al lui George, Adrian Chintescu, ex-ofiter de cavalerie, a fost unul dintre fruntasii romanilor din Franta, dupa cel de-al doilea razboi mondial. Tot din aceasta bransa coboara - pe linie feminina - Christian Mititelu, seful sectiei romane de la BB., a carui bunica materna, Teodora Chintescu, casatorita cu inginerul Dumitru Cireseanu, a fost unul dintre numerosii copii ai mai inainte mentionatului Constantin Chintescu si ai sotiei sale Ecaterin,a nascuta Prejbeanu.

Urmasi ai familiei Chintescu au purtat - prin descendenta feminina - si alte nume, precum Garlesteanu, Geblescu, Grigorescu, Waias s.a. S-au inrudit cu o mare parte din lumea boiereasca a Olteniei de altadata. Ar trebui, de asemenea, amintit faptul ca unul dintre fiii lui Constantin si ai Ecaterinei Chintescu, Mihai Chintescu, deputat si prefect de Romanati, a fost casatorit (si) cu Ecaterina Dobruneanu, nepoata de fiica a haiducului Iancu Jianu, cu care a avut doi copii. Descendenta celebrului personaj se intersecteaza, asadar, cu cea a Chintestilor.