cp_Cum putem deveni mai destepti?

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-descopera.ro 

„Exista doua tipuri de oameni”, afirma Carol Dweck, psiholog la Universitatea Stanford, „în ceea ce priveste inteligenta”. Dweck a descoperit ca oamenii fie considera ca inteligenta individuala constituie „o cantitate finita, pe care nu o putem îmbunatati”, fie adera la o „teorie incrementala a inteligentei”, crezând ca inteligenta este ceva ce putem construi si modela de-a lungul timpului. Cercetatoarea a descoperit ca persoanele din a prima categorie tind sa obtina rezultate mai proaste pe termen lung, fie ca este vorba de reusite scolare, la serviciu sau în alte aspecte ale vietii, pe când persoanele din cea de-a doua categorie tind sa reziste mai bine la provocarile vietii. Totusi, care este adevarul? Putem oare sa ne îmbunatatim capacitatile cognitive?

Inteligenta este una dintre cele mai importante trasaturi umane, iar cele mai recente studii arata ca ea nu este utila doar în a obtine rezultate bune la scoala si în cariera. Desi ne gândim la inteligenta ca la o trasatura a mintii noastre, ea are consecinte concrete si asupra bunastarii trupului. Acest lucru a fost demonstrat de o cercetare recenta efectuata asupra a 1.116.442 de barbati suedezi care fusesera supusi unui test IQ la vârsta de 18 ani. La 22 de ani distanta, barbatii care se clasasera printre ultimii 25% prezentau de 5 ori mai multe sanse sa fi murit otraviti, de 3 ori mai multe sanse sa se fi înecat si de doua ori mai multe sanse sa fi murit într-un accident rutier în comparatie cei care s-au numarat printre primii 25% în testul de inteligenta. Pentru fiecare 15 puncte în minus obtinute în testul IQ la vârsta de 18 ani, barbatii prezentau un risc cu o treime mai mare de a fi murit pâna la vârsta mijlocie si cu 50% mai mare de a fi spitalizati în urma unui atac.

În cadrul unui alt studiu, efectuat asupra scotienilor nascuti în 1921, cercetatorii au descoperit ca fiecare 15 puncte în minus la rezultatul testului IQ efectuat la vârsta de 11 ani erau asociate cu un risc cu 36% mai mare de a muri pâna la vârsta de 65 de ani. Efectul se mentinea chiar si atunci când cercetatorii luau în calcul clasa sociala a participantilor la studiu si efectele saraciei în copilarie. De asemenea, numeroase alte cercetari au aratat ca exista o legatura inversa între inteligenta si riscul de a fi ucis, de a suferi de hipertensiune si de a fi victima unui atac cerebral sau a unui stop cardiac. Cercetatorii au identificat chiar si o relatie între inteligenta si menopauza timpurie, un studiu aratând ca fiecare 15 puncte în plus obtinute în testul IQ sunt asociate cu o reducere cu 20% a riscului de a intra la menopauza pâna la vârsta de 49 de ani.

Din acest motiv, ar fi deprimant si descurajant daca nu am putea face nimic pentru a ne îmbunatati inteligenta, asa cum s-a crezut mult timp. Totusi, daca toti expertii care ne-au spus în ultima suta de ani ca inteligenta nu poate perfectionata s-au înselat? Nu este oare posibil ca misteriosul creier uman sa fie precum orice alt aspect al lumii fizice, permitând ingeniozitatii sa descopere o metoda de a-l modifica în propriile scopuri? Nu cumva suntem suficient de inteligenti încât sa descoperim cum sa devenim mai inteligenti?

Pâna acum 5 ani, majoritatea cercetatorilor din domeniu erau de parere ca inteligenta umana este o trasatura prea complexa si prea strâns legata de caracteristicile înnascute ale creierului pentru a putea fi modificata semnificativ cu ajutorul vreunei metode de antrenament. Oamenii de stiinta erau de acord ca expunerea unui copil la un mediu bogat îi sporeste sansele de a-si atinge potentialul, însa nu cu mult.

Spre deosebire de testele fizice, despre care se crede ca masoara aptitudinile dintr-o anumita zi, testele de inteligenta au fost prezentate drept o masuratoare definitiva a capacitatii cognitive, fara drept de apel. Tocmai din acest motiv MENSA, organizatia ce reuneste cei mai inteligenti oameni din lume, permite celor ce-si doresc sa devina membri sa sustina testul IQ o singura data, deoarece oficialii companiei nu cred ca inteligenta se schimba în timp.

Descoperirea revolutionara a cercetatorilor elvetieni

În mai 2008, pentru prima data în 100 de ani, un studiu a oferit o alta perspectiva asupra problemei evolutiei inteligentei. Doi cercetatori elvetieni, Susanne Jaeggi si Martin Buschkuehl, au publicat o cercetare în jurnalul PNAS în care relatau ce se întâmpla atunci când participantii la studiu, studenti, jucau un joc pe computer intitulat „N-back” timp de 20 de minute pe zi, cinci zile pe saptamâna, de-a lungul a patru saptamâni. Jocul „N-back” este conceput ca un test al memoriei de lucru. Memoria de lucru desemneaza atentia de moment a unei persoane si abilitatea acesteia nu doar de a memora pe termen scurt, ci si de a manipula si analiza continutul acestor amintiri.

Cei doi cercetatori au decis sa nu foloseasca jocul „N-back” pentru a testa memoria de lucru, ci pentru a o antrena. Ei au descoperit ca, pe masura ce studentii se jucau mai mult acest joc, ei deveneau mai priceputi în ceea ce priveste memoria de lucru. Înainte de a începe perioada de patru saptamâni de joc, cercetatorii au solicitat tuturor participantilor sa sustina un test care masura „inteligenta fluida”, o abilitate mentala ce difera de cea masurata de testele IQ. Abilitatea masurata în aceste teste este „inteligenta cristalizata”, adica totalitatea informatiilor si metodelor acumulate de-a lungul vietii. „Inteligenta fluida” desemneaza altceva: capacitatea de a învata, de a rezolva probleme noi, de a observa tipare si de a întelege lucruri ce nu au fost predate în mod explicit. Oamenii de stiinta stiau ca inteligenta fluida atinge vârful la începutul vârstei adulte, dupa care scade treptat (de aceea, cele mai importante opere ale matematicienilor, fizicienilor si muzicienilor sunt create, de regula, în cel de-al treilea deceniu al vietii).

Rezultatele celor doi cercetatori au fost neasteptate. La momentul publicarii studiului, consensul stiintific era ca inteligenta fluida nu putea fi antrenata. Daca antrenarea musculaturii poate sa transforme un om firav într-unul masiv, antrenarea inteligentei fluide nu ar fi trebuit sa produca vreun efect. Cu toate acestea, studiul realizat de Jaeggi si Buschkuehl a ajuns la o concluzie uluitoare: dupa doar patru saptamâni de folosire a jocului „N-back”, scorurile obtinute de studenti în testele de masurare a inteligentei fluide crescusera, în medie, cu 40 la suta!

Cercetarea a iscat controverse, unii oameni de stiinta ce studiasera inteligenta pret de câteva decenii luând studiul peste picior, afirmând ca este „echivalentul fuziunii la rece” - un anunt spectaculos, dar care nu are cum sa fie adevarat. În schimb, alti cercetatori mai tineri au laudat descoperirea oamenilor de stiinta. Ideea ca inteligenta umana poate fi sporita prin antrenament a fost perceputa la fel ca aceea ca oamenii pot zbura înainte ca fratii Wright sa faca acest lucru: unora li se pare o idee fantezista, iar altora o descoperire inevitabila.

În cei sase ani ce au trecut de la studiul celor doi cercetatori elvetieni, au fost publicate în jurnale stiintifice 75 de alte studii randomizate care confirma ca antrenamentul cognitiv îmbunatateste substantial abilitatile intelectuale. Dintre acestea, 22 de studii au constatat îmbunatatiri în ceea ce priveste inteligenta fluida si rationamentul participantilor la studiu, iar celelalte 53 au identificat stimularea altor abilitati, printre care atentia, functia executiva, memoria de lucru si citirea. Cercetarile au inclus un numar mare de participanti, variind de la prescolari pâna la pensionari si de la oameni sanatosi pâna la persoane ce sufereau de sindromul Down, schizofrenie, Parkinson sau ADHD. De asemenea, îmbunatatirile se mentineau pâna la 8 luni dupa finalizarea sesiunilor de antrenament.

În urma studiului realizat de Jaeggi si Buschkuehl în 2008, domeniul cercetarilor asupra inteligentei a suferit o veritabila revolutie, pe masura ce tot mai multi oameni de stiinta înceteaza sa considere inteligenta fluida drept o trasatura imposibil de schimbat, precum culoarea ochilor, ajungând sa o perceapa drept o abilitate similara puterii musculare: cu o baza biologica, dar care poate fi antrenata. Rasturnarea dogmei ce sustinea ca inteligenta nu poate fi schimbata are implicatii enorme pentru fiecare membru al societatii. Cercetatorii nu sustin ca antrenamentul cognitiv poate transforma o persoana cu dizabilitati intelectuale într-un geniu. Cât de mult poate beneficia fiecare dintre noi de antrenamentul cognitiv si care sunt cele mai bune metode de îmbunatatire a inteligentei reprezinta doua întrebari la care oamenii de stiinta înca încearca sa ofere un raspuns, însa acest lucru nu ar trebui sa ne surprinda, dat fiind ca noua stiinta a amplificarii puterii cerebrale dateaza de doar sase ani.

Jurnalistul Dan Hurley a urmarit îndeaproape dezvoltarea acestui domeniu, contactând zeci de oameni de stiinta din întreaga lume si studiind sute de cercetari pentru a descoperi metodele cele mai eficiente prin care fiecare dintre noi îsi poate creste capacitatea intelectuala. Rezultatele acestui efort au fost sintetizate în cartea „Smarter: The New Science of Building Brain Power”, în care Hurley dezvaluie metodele prin care putem deveni mai inteligenti.

Cum putem deveni mai inteligenti? 6 metode confirmate de stiinta

1. Dual N-Back

În ce consta „N-Back”, jocul folosit de Jaeggi si Buschkuehl pentru a revolutiona stiinta inteligentei? Imaginati-va ca auziti pe cineva rostind un sir de litere si ca sunteti rugat sa apasati pe un buton când auziti ca o litera este rostita de doua ori la rând. Acesta este 1-back. În varianta 2-back, apasati butonul când se repeta o litera care fusese rostita cu 2 litere înainte (asadar, daca auziti „m-a-l-o-l”, veti apasa butonul atunci când auziti al doilea „l”). Dificultatea acestei sarcini vine din faptul ca jocul nu se opreste dupa câteva litere, ci continua pret de un minut si jumatate, timp în care trebuie sa actualizati în minte lista secventelor de litere. Jocul necesita concentrare totala, pentru ca, daca va veti gândi la altceva, veti pierde sirul literelor.

Pentru a face jocul si mai greu, Jaeggi si Buschkuehl au apelat o sarcina si mai grea: „dual N-back”. De ce „dual”? Pentru ca în acelasi timp în care ascultati sirul de litere, pe ecranul computerului veti vedea un punct care apare într-una din cele 8 „patratele” exterioare ale unui tabel format din 3 rânduri si 3 coloane. În cazul dual N-back de nivelul 2, veti fi nevoit sa tineti minte si literele, si locul în care a aparut punctul, apasând pe buton atunci când se repeta litera sau pozitia dupa doua mutari. La nivelul 3, veti apasa pe buton atunci când litera vorbita este aceeasi cu cea rostita acum trei dati, iar în acelasi timp veti fi nevoit sa apasati pe un alt buton daca punctul de pe ecran este în acelasi loc în care se situa acum trei mutari.

Dificultatea acestui joc face ca persoanele care îl joaca în mod repetat sa îsi dezvolte „memoria de lucru”. Jaeggi afirma ca: „din punctul nostru de vedere, atentia si memoria de lucru sunt echivalentul functiei cardiovasculare a creierului. Daca îti antrenezi atentia si memoria de lucru, îti îmbunatatesti abilitatile cognitive de baza ce te ajuta în numeroase sarcini complexe”.

John Jonides, un profesor de psihologie si neurostiinte la Universitatea Michigan, afirma ca „dual N-back” este o metoda prin care oamenii îsi pot îmbunatati „controlul cognitiv”, abilitatea de a-si concentra atentia si de a evita distractiile. Jonides a studiat pret de 25 de ani controlul cognitiv, iar cercetarile sale l-au facut sa concluzioneze ca „aceste doua lucruri, controlul cognitiv si memoria de lucru, stau la baza functionarii intelectuale si sunt o parte importanta a ceea ce ne separa de alte specii. Ele ne permit sa procesam selectiv informatiile din mediu si sa folosim aceste informatii pentru a rezolva tot felul de probleme. Controlul cognitiv nu este doar un element al intelectului. Spre exemplu, în depresie, oamenii nu pot înceta sa aiba acele gânduri negative. Problema oamenilor care nu pot amâna obtinerea unei satisfactii, a celor care devin obezi sau care dezvolta o dependenta, este faptul ca nu pot scoate din minte un gând referitor la o dorinta. Toate aceste cazuri îi caracterizeaza pe oamenii care si-au pierdut controlul cognitiv”.

Pe masura ce participantii la joc obtin rezultate mai bune la un nivel, computerul creste gradul de dificultate (trecând de la 2-back la 3-back si asa mai departe), astfel încât sarcina cognitiva sa continue sa reprezinte o provocare pentru creier. În primul experiment efectuat de cei doi cercetatori, unii participanti la studiu au reusit de-a lungul celor patru saptamâni de studiu sa ajunga la nivelul 8-back, tinând minte ultimele 8 litere si ultimele 8 pozitii ale punctului de pe ecran. În testele de inteligenta fluida efectuate la finalul studiului acesti participanti au obtinut scoruri cu 40% mai mari decât la începutul studiului.

Chiar si armata SUA s-a dovedit interesata de posibilitatea de a îmbunatati abilitatile cognitive ale soldatilor si ofiterilor. Harold Hawkins, psiholog cognitiv din cadrul Office of Naval Research, este însarcinat cu finantarea cercetarilor în acest domeniu, iar în ultimii ani el a oferit mai multe granturi lui Jaeggi si altor oameni de stiinta. „Pâna acum patru sau cinci ani credeam ca inteligenta fluida nu poate fi schimbata la vârsta adulta. Nimeni nu credea ca antrenamentul poate aduce îmbunatatiri semnificative în aceasta abilitate cognitiva fundamentala. Apoi a fost publicat studiul lui Jaeggi. Imediat am început sa transfer finantarile în aceasta directie. Cred ca e ceva foarte important aici. Daca nu as crede asta, nu as folosi banii contribuabililor în aceasta directie. Chiar cred ca este ceva de o importanta profunda”, i-a marturisit Hawkins lui Hurley.

2. Lumosity

Cea de-a doua metoda prin care ne putem face mai destepti o reprezinta Lumosity, un site ce reuneste numeroase jocuri cognitive. „Utilizatorii nostri au raportat numeroase beneficii în urma folosirii Lumosity, printre care se numara o gândire mai limpede si mai rapida, o accelerare a abilitatilor de rezolvare a problemelor, o mai buna concentrare la munca si la volan si o capacitate mai mare de retinere a numelor, numerelor si indicatiilor”, anunta reprezentantii Lumosity.

Fondatorii companiei afirma ca aceste rezultate sunt obtinute cu ajutorul unor sarcini cognitive ce au fost folosite de-a lungul timpului în studiile de profil si care au fost transformate în jocuri atragatoare.

Afirmatiile reprezentantilor Lumosity sunt sustinute si de stiinta. Aceste jocuri au fost studiate în 15 cercetari publicate în jurnale sau prezentate la întruniri stiintifice, fiind folosite totodata în alte câteva zeci de cercetari aflate în derulare. În 2011, Shelli Kesler, psiholog si profesor în cadrul Center for Interdisciplinary Brain Sciences Research de la Universitatea Stanford, a publicat doua studii pilot asupra Lumosity, unul dintre acestea fiind efectuat pe 23 de copii care supravietuisera cancerului, iar celalalt pe 16 fete ce sufereau de sindromul Turner, o afectiune genetica asociata unor deficite cognitive în ceea ce priveste matematica. Primul studiu a aratat ca Lumosity a dus la îmbunatatirea vitezei si flexibilitatii mentale si a memoriei copiilor care supravietuisera cancerului, iar cel de-al doilea îmbunatatise abilitatile matematice ale fetelor.

Kesler a publicat în mai 2013 un alt studiu asupra Lumosity la care au participat 41 de persoane care supravietuisera cancerului mamar. Cercetarea a fost randomizata, astfel ca 21 de persoane s-au antrenat cu ajutorul Lumosity în 48 de sesiuni de-a lungul a 12 saptamâni, iar celelalte 20 de persoane au ramas pe o lista de asteptare. Concluziile au fost publicate în jurnalul Clinical Breast Cancer: „Antrenamentul cognitiv a dus la îmbunatatiri semnificative în ceea ce priveste flexibilitatea cognitiva, fluenta verbala si viteza de procesare, observându-se totodata îmbunatatiri si ale memoriei verbale. De asemenea, participantii la studiu au observat îmbunatatiri în ceea ce priveste planificarea, organizarea si monitorizarea sarcinilor în comparatie cu grupul plasat pe lista de asteptare”.

„Unul din motivele pentru care îmi place Lumosity este faptul ca ofera numeroase sarcini cognitive, nu doar una. Exista dovezi solide care atesta ca numeroase afectiuni medicale, printre care HIV, diabetul, cancerul si scleroza multipla, sunt asociate unor probleme cognitive. Întâlnesc astfel de pacienti în clinica mea si aproape întotdeauna le recomand sa încerce Lumosity sau ceva similar. Chiar cred ca ajuta. Aceste activitati va fac bine si daca sunteti o persoana sanatoasa dat fiind ca va mentin creierul activ si sanatos. Am o retinere doar atunci când lumea afirma ca va functiona pentru toata lumea, în orice situatie; astfel de afirmatii sunt problematice”, i-a marturisit Kesler jurnalistului Dan Hurley.

Michael Scanlon, cofondatorul Lumosity, afirma în cartea Smarter ca „o buna parte din eforturile noastre se îndreapta spre a face jocurile mai placute, mai savuroase decât a merge la sala”. Scanlon spune ca „ne confruntam cu aceeasi problema cu care se confrunta si salile de fitness. Oamenii se înscriu având cele mai bune intentii, se simt bine când vad ca progreseaza, dar apoi intervin diverse complicatii în viata lor de zi cu zi si renunta. De aceea, o mare parte din munca noastra consta în a face produsul cât mai atragator, pentru a creste numarul celor ce continua sa îl foloseasca”.

Daca doriti sa încercati Lumosity, o puteti face pe site-ul www.lumosity.com. Varianta gratuita va ofera acces la doar 3 jocuri pe zi; varianta integrala costa 15 dolari pe luna.

3. Cele doua alimente care stimuleaza inteligenta

Dan Hurley a analizat cele mai importante cercetari asupra legaturii dintre dieta si inteligenta, iar efortul sau a fost în mare parte dezamagitor. „Exista doar doua alimente care au convins cercetatorii ca au abilitatea de a îmbunatati performanta cognitiva: unul pentru bebelusi, iar altul pentru adulti”, subliniaza Hurley în cartea Smarter.

Primul aliment si totodata prima si cea mai buna mâncare consumata de bebelusi este laptele matern. Desi cercetatorii au observat de mult timp legatura între alaptat si un scor IQ ceva mai crescut al copilului, majoritatea credeau ca acest lucru se datoreaza faptului ca, de regula, mamele care decid sa alapteze sunt, în medie, mai educate decât mamele care aleg sa nu alapteze. Totusi, un studiu publicat în iulie 2013 a ajuns la o concluzie diferita. Cercetarea a urmarit nu doar daca mamele îsi alapteaza copiii, ci si durata alaptarii. De asemenea, cercetatorii au luat în calcul inteligenta si statutul socioeconomic al mamelor, eliminând acesti factori. Studiul a concluzionat ca fiecare luna de alaptare creste IQ-ul înregistrat la vârsta de 7 ani cu 0,35 puncte pe scara verbala si cu 0,29 puncte pe scara non-verbala. Un an de alaptat ar creste IQ-ul copilului cu patru puncte. Un editorial ce acompania studiul sublinia ca „în SUA doar 70% dintre femei initiaza alaptatul si doar 50% dintre femeile afro-americane. Dupa sase luni, însa, doar 35% dintre femei si 20% dintre femeile afro-americane continua sa alapteze”.

Dupa întarcare, singurul aliment demonstrat stiintific ca îmbunatateste cognitia este cafeaua. Nu este vorba doar despre despre efectul sau stimulator al cafeinei. Un studiu publicat în ianuarie 2013 în jurnalul Neuropharmacology a demonstrat ca aceasta substanta îmbunatateste memoria de lucru a barbatilor de vârsta mijlocie fara legatura cu efectul sau stimulator. De asemenea, cofeina nu este singurul element benefic din cafea. Un alt studiu, publicat în ianuarie 2013 în jurnalul Age, a aratat ca memoria de lucru a sobolanilor vârstnici carora li s-a dat cafea a înregistrat îmbunatatiri mai evidente decât cea a sobolanilor vârstnici carora le-a fost dat direct cofeina.

De asemenea, beneficiile cafelei dureaza mult mai mult decât cele câteva ore în care se resimt efectele sale. Un studiu publicat în 2012 în Journal of Alzheimer’s Disease a aratat ca adultii cu vârste mai mari de 65 de ani care aveau un nivel al cofeinei în sânge ce denota un consum regulat de cafea prezentau un risc mult mai mic de a progresa de la un deficit cognitiv minor la dementa în urmatorii 4 ani. Cercetatorii au concluzionat ca „studiul ofera primele dovezi directe ce atesta existenta unei legaturi între consumul de cafea si reducerea riscului de dementa, mai ales în rândul celor ce prezinta o tulburare cognitiva minora”.

4. Sportul

De cel putin doua mii de ani, de când poetul Iuvenal vorbea despre „mens sana in corpore sano”, oamenii au facut legatura între un corp sanatos si o minte ascutita. În ultimele decenii, stiinta a început sa confirme acest lucru. Primele cercetari care au demonstrat un efect concret al sportului au fost publicate în anii ‘60 si ‘70. Un studiu din 1975 arata, spre exemplu, ca persoanele în vârsta care jucau tenis obtineau rezultate mult mai bune în testele cognitive decât cele care nu faceau sport.

Un studiu publicat în 1992 a aratat ca persoanele mai în vârsta obtin rezultate usor mai proaste decât cele tinere în testele cognitive vizuale sau în cele auditive. În schimb, atunci când cele doua teste erau combinate, diferentele dintre cele doua grupuri deveneau uriase. Abilitatea persoanelor de a-si împarti atentia catre doua sarcini era elementul cel mai afectat de îmbatrânire. Cercetarea consemna ca, dupa 10 saptamâni de exercitii acvatice, persoanele în vârsta obtineau rezultate mult mai bune în testele cognitive combinate.

În 1999, un studiu publicat în jurnalul Nature a urmarit timp de sase luni 124 de adulti sedentari cu vârste cuprinse între 60 si 75 de ani. Participantii la studiu au fost împartiti aleatoriu în doua grupuri: fie faceau o ora pe zi exercitii aerobice usoare (cum ar fi mersul pe jos), timp de 3 zile pe saptamâna, fie faceau la fel de des exercitii anaerobe, de stretching si tonifiere.

Cercetatorii subliniau ca „în procesul de îmbatrânire, zonele neuronale si procesele cognitive nu se degradeaza în mod uniform. Procesele de control executiv si regiunile frontale si prefrontale care le sustin prezinta cele mai mari schimbari odata cu îmbatrânirea”. Acest lucru explica rezultatele studiului din 1992, care arata ca multitasking-ul, ce necesita schimbari bruste ale atentiei, este elementul cel mai afectat de îmbatrânire.

Dupa sase luni, cercetatorii au observat ca performanta participantilor la studiu era identica între cele doua grupuri în sarcinile care nu necesitau schimbarea atentiei, însa cei ce efectuasera exercitii aerobice obtineau rezultate mult mai bune decât persoanele care facusera stretching si tonifiere la testele în care atentia se schimba rapid de la o sarcina la alta.

Sportul îi ajuta si pe copii. În 2010, o cercetare efectuata cu ajutorul unor scannere de rezonanta magnetica functionala asupra unor copii de 9 si 10 ani arata ca aceia care faceau sport prezentau o memorie mai buna si un hipocamp mai mare (aceasta structura a creierului fiind esentiala pentru formarea amintirilor de scurta si lunga durata). Un alt studiu, efectuat în anul scolar 2009-2010 pe copii dintr-o scoala americana, a împartit în mod aleatoriu elevi din clasele a II-a pâna într-a VIII-a în doua grupuri. Cei din primul grup participau zilnic la o sedinta de 45 de minute de sport, iar cei din al doilea grup nu faceau sport. În mai 2010, rezultatele erau clare: elevii care facusera parte din grupul sportiv înregistrasera îmbunatatiri semnificative în 8 din 26 de masuri cognitive evaluate de cercetatori fata de copiii din cel de-al doilea grup. Jurnalistul Dan Hurley subliniaza ca „rezultatele studiului au implicatii profunde asupra sistemelor scolare. Ar fi ironic daca masurile luate de autoritatile educationale în ultimele decenii, anume de a reduce orele de sport pentru a creste timpul alocat studiului, ar fi subminat exact acele abilitati cognitive pe care doreau sa le stimuleze”.

Arthur Kramer, profesor de psihologie la Universitatea Illinois, afirma ca efectele sunt clare. „În ultimii 10 ani au fost efectuate patru meta-analize care au analizat toate studiile publicate. Toate au ajuns la aceeasi concluzie: exista un efect semnificativ al antrenamentului fizic asupra cognitiei. Sunt numeroase studii efectuate în jurul lumii. Ceea ce este cu adevarat interesant este faptul ca nu antrenezi niciun aspect al cognitiei, ci doar mergi, înoti sau mergi cu bicicleta timp de trei ori pe saptamâna. În ciuda acestui fapt, înregistrezi îmbunatatiri în numeroase aspecte ale memoriei, perceptiei si capacitatii decizionale. Este uluitor ca descoperim asemenea efecte cu doar o mica schimbare în viata unei persoane”, subliniaza Kramer.

5. Muzica

În ultimii ani au fost publicate mai multe cercetari ce sugereaza ca muzica ne poate face mai inteligenti.

Primele dovezi concrete au aparut în 2004, atunci când E. Glenn Schellenberg, un profesor de psihologie de la Universitatea Toronto, a publicat un studiu la care au luat parte 144 de copii în vârsta de 6 ani. Cercetatorul dorea sa afle daca lectiile de muzica au vreun efect asupra inteligentei acestora. De aceea, el a împartit copiii în patru grupuri egale: 36 au luat lectii de pian, 36 lectii de cântat, 36 lectii de actorie iar ceilalti 36 nu au facut niciun fel de lectie în cadrul studiului. Dupa 36 de saptamâni, cercetatorii au observat o crestere usoara a nivelului IQ-ului copiilor din toate cele patru grupuri (lucru firesc, deoarece acestia începusera sa mearga la scoala), însa cei ce studiasera muzica înregistrasera cea mai mare crestere. De asemenea, elevii care urmasera lectii de muzica au obtinut note mai mari la scoala.

În 2011, Schellenberg a colaborat cu alti sase cercetatori pentru a realiza un nou studiu asupra efectelor lectiilor de muzica. Cercetarea a implicat 48 de prescolari care au fost împartiti în doua grupuri: cei din primul grup urmau sa participe la un program de antrenament computerizat despre arta vizuala, care se concentra asupra unor concepte precum forma, dimensiune si perspectiva, iar cei din cel de-al doilea grup urmau sa participe la un program de antrenament computerizat pe teme muzicale, în care erau predate concepte precum ritm sau melodie. Dupa ce au participat la acest program timp de doua ore pe zi, cinci zile pe saptamâna, pret de patru saptamâni, copiii au fost supusi unui test de inteligenta verbala. Cercetatorii au descoperit ca doar cei ce urmasera programul de antrenament muzical prezentau un progres în ceea ce priveste inteligenta verbala, 90% dintre acesti copii înregistrând un scor mai mare decât cel obtinut la începutul studiului.

O alta dovada ce subliniaza efectele benefice ale lectiilor de muzica asupra cognitiei vine din Londra, unde s-a defasurat Bridge Project, un program muzical la care au participat sute de elevi din doua scoli din Lambeth, o zona mai saraca a capitalei britanice. Un studiu în cadrul acestui program a comparat notele obtinute la matematica si limba engleza de copiii care au participat la program fata de cele obtinute de elevii care nu fusesera inclusi în proiect. Cercetatorii au descoperit ca notele copiilor care participasera la programul muzical se îmbunatatisera cu 10%-18% mai mult decât cele ale elevilor care nu luasera parte la proiect.

6. Meditatia

De curând, însa, unul dintre cei mai respectati psihologi din SUA, Michael Posner, a descoperit ca meditatia „constientei depline” ajuta si la îmbunatatirea abilitatilor cognitive, la stimularea atentiei, la extinderea memoriei de lucru si la îmbunatatirea inteligentei fluide. „Am fost cu adevarat surprins de rezultatele cercetarilor. Majoritatea studiilor se asteptau sa fie nevoie de luni sau chiar de ani pentru a vedea efecte, dar am reusit sa vedem schimbari în materia alba a creierului la doar doua saptamâni de la începutul studiului. De asemenea, au fost înregistrate schimbari substantiale în comportamentul participantilor si în capacitatea de control cognitiv”, i-a marturisit Posner lui Dan Hurley.

Michael Posner a efectuat alaturi de Yi-Yuan Tang, un profesor de psihologie de la Texas Tech, mai multe studii asupra unor studenti ce au fost împartiti în doua grupuri: jumatate au efectuat meditatie „mindfulness”, ce se concentreaza asupra mentinerii atentiei asupra corpului si respiratiei, iar cealalta jumatate au facut exercitii de relaxare. Toti studentii au executat exercitiile respective 20 de minute pe zi, timp de cinci zile. La începutul si la finalul cercetarii, studentii au parcurs teste de inteligenta fluida si de atentie si au oferit mostre de saliva pentru a li se masura nivelul cortizolului, hormonul de stres. Cei care meditasera au obtinut scoruri mai bune în testele de atentie si de inteligenta fluida si prezentau totodata un nivel mai mic al cortizolului.

Cei doi cercetatori au analizat si ce se întâmpla în creierul celor ce mediteaza. O cercetare publicata în 2010 în PNAS a aratat ca 11 ore de meditatie a „constientei depline” produceau o mai mare integritate si eficacitate a materiei albe („firele neuronale” ce conecteaza neuronii) ce provenea din cortexul cingulat anterior, o regiune conectata la cortexul prefrontal care lucreaza intens în timpul sarcinilor ce necesita control cognitiv si în cele ce implica învatarea sau rezolvarea unei probleme.

În 2012, cei doi cercetatori au efectuat un nou studiu amanuntit asupra efectelor meditatiei asupra creierului. Cercetarea a implicat 68 de studenti de la Universitatea Dalian, care au meditat timp de 5 ore de-a lungul a doua saptamâni. Oamenii de stiinta au descoperit ca meditatia a dus la stimularea cresterii fibrelor nervoase în cortexul cingulat anterior, dar nu si a tecii de mielina care acopera acele fibre. Aceeasi cercetare a fost efectuata si asupra a 48 de studenti de la Universitatea Oregon care au meditat timp de 11 ore de-a lungul a patru saptamâni. În cazul acestora s-a observat ca a fost stimulata nu doar cresterea fibrelor nervoase din cortexul cingulat anterior, ci si a tecii de mielina ce le acopera. Asadar, se pare ca fibrele nervoase create în primele doua saptamâni de meditatie sunt acoperite de o teaca de mielina în urmatoarele doua saptamâni.

„Aproape toate descoperirile din neurostiinte sunt contestate de cineva, dar nu cred ca aceste schimbari sinaptice sunt contestate de vreo persoana”, a comentat Posner. „Noi credem ca, prin schimbarea materiei albe, aceste conexiuni îmbunatatesc eficacitatea cerebrala ce duce la schimbarile de comportament”, a mai spus specialistul.

Întrebat daca meditatia de tip „mindfulness” îi face pe oameni mai destepti, Posner a raspuns: „Nimic nu functioneaza pentru toata lumea, astfel ca nu toata lumea va beneficia de pe urma meditatiei. În cazul unor persoane efectele vor fi mai pronuntate decât în cazul altora. Dar nu ma îndoiesc de faptul ca diferite tipuri de antrenament pot îmbunatati atentia, memoria de lucru si inteligenta. Datele sunt destul de solide”.

Amishi Jha, un specialist în neurostiinte de la Universitatea din Miami, a descoperit ca meditatia functioneaza si daca este efectuata de doar doua ori pe saptamâna, în sedinte de câte 20 de minute. Studentii care au efectuat acest program erau mai putin stresati si obtineau rezultate mult mai bune în diferitele teste de memorie decât cei din grupul de control. „Se aseamana cu modul în care exercitiile fizice ne pot schimba corpul. Stim ca activitatea fizica ne ajuta trupurile, dar abia acum începem sa întelegem ca exercitiile mentale joaca la rândul lor un rol critic în stimularea bunastarii mentale. Este o schimbare culturala”, a declarat Jha pentru New Yorker.

Asadar, fie ca alegeti sa va jucati „Dual N-Back”, Lumosity, sa învatati sa cântati la un instrument, sa meditati sau sa faceti sport, aveti puterea de a deveni mai inteligenti. Mult succes!