cp_Cu cât o persoana este mai inteligenta, cu atât este mai putin dispusa sa creada în Dumnezeu

    Sunt articole care ma ajuta sa exemplific ce sustin si ca sa fiu sigur ca nu dispar din locatia originala apelind la performantul instrument "copy/paste" le fixez la mine pe site. Pornind de la ele cu resursele mele limitate caut sa le adaug TVA.(fara "Taxa" mai mult "Valoare Adaugata") Ca reusesc sau nu asta este alta poveste.  Sursa-descopera 

Cu cât o persoana are un coeficient de inteligenta mai mare, cu atât ea este mai putin dispusa sa creada în Dumnezeu, afirma autorii unui studiu realizat recent, aparut în numarul din aceasta luna al revistei Personality and Social Psychology Review, informeaza dailymail.co.uk.

Miron Zuckerman si Jordan Silberman, profesori de psihologie la Universitatea Rochester (SUA), si Judith Hall, profesor de psihologie la Universitatea Northeastern, au realizat acest studiu pe baza a 63 de cercetari anterioare, efectuate între anii 1921 si 2012.

Desi ei recunosc faptul ca descoperirea lor "nu este noua", cei trei profesori de psihologie spun ca au dorit sa realizeze o analiza sistematica a unui secol de studii despre corelatia dintre inteligenta si sentimentul religios, descoperind ca ateismul abunda în rândul "persoanelor destepte".

Autorii studiului au definit inteligenta drept "abilitatea de a rationa, de a planifica, de a rezolva probleme, de a gândi abstract, de a întelege idei complexe, de a învata cu rapiditate si de a învata din experienta".

Pe de alta parte, sentimentul religios a fost definit ca fiind "credinta în supranatural, oferirea de cadouri acestor puteri supranaturale si realizarea de ritualuri în conformitate cu acele credinte".

Cei trei autori au examinat un studiu coordonat în 1921 de Lewis Terman, profesor de psihologie la Universitatea Stanford. Pentru acel studiu, Lewis Terman a recrutat 1.500 de copii cu un coeficient de inteligenta ce depasea 135 de puncte la vârsta de 10 ani.

Acele date au fost reexaminate de Robin Sears, de la Universitatea Columbia, în 1995, si de Michael McCullogh, de la Universitatea Miami, în 2005.

Concluzia generala a ambelor reexaminari a fost aceea ca voluntarii (cei 1.500 de copii) erau mai putin religiosi în comparatie cu populatia generala.

Totusi, ceea ce a fost remarcabil în datele colectate de Lewis Terman a fost ca, în ciuda ateismului lor, 60% dintre copiii studiati au fost crescuti în familii cu convingeri religioase "foarte stricte".

Al doilea studiu major examinat de Miron Zuckerman, Jordan Silberman si Judith Hall a avut la baza arhivele de la Hunter College Elementary School, o scoala generala pentru copiii deosebit de inteligenti din New York.

Absolventii acestei scoli, având un coeficient de inteligenta de peste 140 de puncte, cu vârstele cuprinse în prezent între 38 de ani si 50 de ani, au fost contactati de cei trei cercetatori, care au descoperit ca doar 16% dintre persoanele chestionate au gasit o anumita satisfactie personala în religie.

Atunci când mai multe tari au fost examinate din acest punct de vedere, de Richard Lynn, profesor la Universitatea Ulster, în 2009, corelatia pozitiva dintre inteligenta si ateism s-a dovedit a fi foarte puternica.

În timp ce datele arata o corelatie pozitiva între inteligenta si absenta sentimentului religios, Miron Zuckerman, Jordan Silberman si Judith Hall au fost interesati mai mult de motivele din spatele acestei legaturi.

O posibila explicatie avansata de cei trei cercetatori este aceasta: cu cât oamenii sunt mai inteligenti, cu atât ei sunt mai putin dispusi sa se conformeze si, de aceea, rezista mai mult în fata dogmei religioase.

Într-adevar, autorii studiului au descoperit ca numarul de atei creste în rândul persoanelor cu coeficient de inteligenta ridicat daca acestia traiesc în comunitati religioase, întrucât acele persoane nu vor sa se conformeze.

O explicatie ar fi aceea ca oamenii inteligenti nu vor sa accepte convingeri care nu pot fi testate, potrivit unui articol aparut pe site-ul Arstechnica.com.

Totusi, desi autorii spun ca studiul a fost realizat pe toate analizele efectuate din 1921 pâna în 2012, el a inclus doar textele stiintifice redactate în limba engleza. Miron Zuckerman avertizeaza, totodata, asupra faptului ca, desi studiul a fost facut pe mii de participanti, de vârste diverse, aproape toti proveneau din civilizatia occidentala. Mai mult decât atât, 87% dintre persoanele implicate în acest studiu proveneau din Statele Unite, Marea Britanie si Canada, fapt care face ca studiul sa se refere în principal la protestanti, nu la evrei, nici la catolici.

Sursa: Mediafax